Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung din nou în fața judecătorilor, marți, 27 octombrie 2026, într-un dosar deosebit de complex, în care sunt acuzați, alături de alte 20 de persoane, de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procesul se desfășoară la Curtea de Apel București și are legătură cu evenimentele petrecute imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Dosarul a fost deschis în urma incidentelor din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când autoritățile au primit informații despre deplasarea spre București a unui grup de persoane care ar fi intenționat să participe la acțiuni de protest. Polițiștii au organizat filtre rutiere în București și în județele Ilfov și Dâmbovița, pentru verificarea autovehiculelor suspecte.
În urma controalelor, oamenii legii au descoperit numeroase obiecte periculoase, printre care pumnale, bricege, cuțite cu lame lungi, bastoane telescopice, topoare, spray-uri iritant-lacrimogene, pistoale și materiale pirotehnice cu potențial exploziv.
Ancheta a continuat în februarie 2025, când autoritățile au efectuat 47 de percheziții în cinci județe. Printre proprietățile verificate s-a numărat și locuința lui Horațiu Potra, unde anchetatorii au descoperit arme și sume importante de bani, inclusiv teancuri de dolari ascunse într-un seif amplasat sub podea.
Procurorii îl acuză pe Călin Georgescu de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru încălcarea legislației privind armele, munițiile și materiile explozive.
Fiul acestuia, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, sunt vizați de acuzații privind tentativa de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
La termenul precedent, din 12 octombrie, unul dintre inculpați a solicitat reluarea procedurii de cameră preliminară, însă judecătorii au respins cererea. Procesul a fost amânat pentru 27 octombrie.
Între timp, situația juridică a lui Călin Georgescu s-a complicat după ce acesta a fost arestat preventiv într-un alt dosar, instrumentat de DIICOT, care vizează o presupusă înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Luni, 26 octombrie, Tribunalul București a respins solicitarea procurorilor de prelungire a arestului preventiv cu încă 30 de zile. Instanța a decis înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, însă hotărârea nu este definitivă și a fost contestată de DIICOT.
În dosarul de înșelăciune, procurorii susțin că Georgescu ar fi făcut parte, împreună cu Ionel Rusen și omul de afaceri italian Massimiliano Arena, dintr-un grup infracțional organizat care ar fi acționat pentru inducerea în eroare a unor oameni de afaceri români.
Potrivit anchetatorilor, gruparea le-ar fi promis victimelor acces la finanțări bancare importante din străinătate, condiționate de plata unor garanții financiare consistente.
Una dintre persoanele care au reclamat prejudicii este omul de afaceri Răzvan Leu. Acesta ar fi transferat suma totală de 1,1 milioane de euro către Wealth Bank, în urma indicațiilor primite de la Ionel Rusen și a înțelegerilor cu Massimiliano Arena.
Documentele anchetei indică două transferuri principale: un milion de euro, la 28 decembrie 2021, și încă 100.000 de euro, la 20 ianuarie 2022. Separat, ar fi fost achitați 2.500 de euro pentru deschiderea unui cont bancar.
Pentru completarea probatoriului, DIICOT a inițiat demersuri de cooperare judiciară internațională și a solicitat autorităților italiene audierea lui Massimiliano Arena. Declarația acestuia ar urma să fie transmisă procurorilor români și introdusă în dosarul penal.
Anchetatorii consideră că audierile și documentele financiare ar putea contribui la clarificarea traseului banilor și a rolului fiecărei persoane cercetate.
Călin Georgescu și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive.
