Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice modul în care autoritățile române gestionează imigrația și angajarea muncitorilor proveniți din afara Uniunii Europene. Formațiunea politică susține că este necesară o analiză aprofundată a fenomenului migrației ilegale, a respectării legislației privind cetățenii străini și a eventualelor cazuri de exploatare prin muncă. Inițiativa vizează inclusiv activitatea instituțiilor responsabile de controlul frontierelor și de monitorizarea șederii cetățenilor străini pe teritoriul României.
Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul partidului, AUR consideră că evoluția migrației din ultimii ani impune o verificare a mecanismelor legislative și administrative utilizate de autorități.
Reprezentanții formațiunii susțin că numărul muncitorilor străini care au ajuns în România a crescut semnificativ, pe fondul deficitului de personal din anumite sectoare economice.
În același timp, partidul afirmă că au fost semnalate cazuri de ședere ilegală, tentative de trecere frauduloasă a frontierelor și situații în care cetățeni străini ar fi fost exploatați de angajatori sau de intermediarii implicați în recrutare.
AUR solicită verificarea acestor situații și identificarea eventualelor deficiențe din activitatea instituțiilor publice.
„Identificarea vulnerabilităților legislative și administrative, verificarea controalelor efectuate de instituțiile responsabile și stabilirea măsurilor necesare pentru protejarea ordinii publice și securității naționale” se numără printre obiectivele prezentate de formațiune.
În argumentarea propunerii, partidul invocă mai multe date referitoare la migrația ilegală.
Potrivit informațiilor citate de AUR, în anul 2024, un număr de 2.389 de cetățeni străini au fost identificați în timp ce încercau să părăsească ilegal teritoriul României.
De asemenea, în primele șapte luni ale anului 2025, aproximativ 400 de persoane ar fi fost depistate în timpul unor tentative de trecere ilegală a frontierei româno-maghiare.
Formațiunea menționează și cazurile în care migranți au fost descoperiți ascunși în autocamioane, precum și anchete referitoare la traficul de persoane și exploatarea muncitorilor străini.
Aceste informații sunt prezentate de partid pentru a susține necesitatea unei investigații parlamentare.
Totuși, datele privind trecerile ilegale ale frontierei și cazurile de exploatare nu demonstrează, prin ele însele, existența unei legături între imigrație și creșterea infracționalității. O asemenea concluzie ar necesita o analiză statistică distinctă.
Un alt aspect important al inițiativei îl reprezintă verificarea condițiilor în care cetățenii din afara Uniunii Europene sunt recrutați și angajați în România.
AUR consideră că trebuie analizate atât practicile angajatorilor, cât și activitatea companiilor și intermediarilor care facilitează aducerea lucrătorilor străini.
În acest context, comisia ar urma să verifice eventualele situații în care angajații sunt supuși unor condiții de muncă necorespunzătoare, nu beneficiază de drepturile prevăzute de legislație sau devin victime ale exploatării.
Partidul propune și evaluarea activității Inspectoratului General pentru Imigrări și a Poliției de Frontieră, două dintre instituțiile care au atribuții importante în gestionarea migrației.
„Comisia propusă va analiza datele oficiale privind infracționalitatea, migrația ilegală și măsurile de returnare, va evalua activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări și a Poliției de Frontieră și va identifica eventualele deficiențe ale controalelor”, au transmis reprezentanții AUR.
Potrivit proiectului, comisia parlamentară ar urma să fie formată din 15 deputați, desemnați proporțional cu reprezentarea grupurilor politice din Camera Deputaților.
Aceștia ar avea posibilitatea să solicite documente, rapoarte și informații de la instituțiile competente.
De asemenea, membrii comisiei ar putea organiza audieri la care să participe reprezentanți ai autorităților, specialiști și alte persoane care dețin informații relevante pentru obiectivele anchetei.
Printre temele analizate s-ar număra eficiența controalelor, aplicarea legislației privind șederea cetățenilor străini și modul în care sunt gestionate eventualele încălcări ale drepturilor lucrătorilor.
O atenție deosebită ar urma să fie acordată și procedurilor de returnare a persoanelor care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a rămâne pe teritoriul României.
Inițiativa stabilește un termen de 60 de zile pentru finalizarea activității comisiei și prezentarea raportului.
În situația în care verificările necesită mai mult timp, termenul ar putea fi prelungit o singură dată, cu maximum 30 de zile.
La finalul anchetei, deputații ar urma să prezinte concluziile verificărilor, eventualele responsabilități identificate și recomandările privind modificarea legislației sau îmbunătățirea procedurilor administrative.
Raportul ar putea include propuneri pentru consolidarea controalelor, protejarea lucrătorilor vulnerabili și îmbunătățirea colaborării dintre instituțiile responsabile.
Înființarea comisiei nu este însă automată. Propunerea AUR trebuie să parcurgă procedurile parlamentare necesare și să obțină aprobarea prevăzută de regulamentele aplicabile.
De asemenea, o comisie parlamentară de anchetă nu înlocuiește organele de urmărire penală și nu poate stabili vinovăția penală a unor persoane. Rolul său este de a verifica aspecte de interes public și de a formula concluzii și recomandări.
Prin această inițiativă, AUR urmărește să aducă în dezbaterea parlamentară modul în care România gestionează imigrația și accesul lucrătorilor străini pe piața muncii.
Dacă propunerea va fi aprobată, ancheta ar putea oferi o imagine mai clară asupra activității instituțiilor competente, a eventualelor vulnerabilități administrative și a măsurilor necesare pentru respectarea legislației.
Până atunci, solicitarea rămâne o inițiativă parlamentară, iar concluziile privind amploarea problemelor semnalate de partid vor depinde de datele și verificările care ar urma să fie realizate.
