Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat în Monitorul Oficial hotărârea care schimbă fundamental modul în care sunt plătite sporurile pentru personalul implicat în proiecte europene și în implementarea PNRR. Noile reguli plafonează bonusurile și le leagă strict de rezultate măsurabile, astfel încât banii publici să urmeze performanța, nu simple raportări de activitate.
Executivul a întărit Regulamentul-cadru pentru majorările salariale din proiecte, stabilind criterii clare și verificabile. Miza: eliminarea „sporurilor în cascadă” care au umflat veniturile în unele instituții până la niveluri comparabile sau chiar peste indemnizațiile demnitarilor.
Ce se schimbă la plata sporurilor din proiecte europene
Hotărârea introduce un plafon de până la 40% pentru majorările salariale, dar acest procent nu mai este automat. Acordarea depinde de orele efectiv lucrate în proiect, de valoarea contractelor gestionate și, mai ales, de progresul real dovedit prin documente interne evaluate trimestrial.
Criteriile minime pentru a justifica plata sporului sunt definite explicit. Este suficientă îndeplinirea unuia dintre următoarele repere: o creștere a execuției de cel puțin 5% (dovedită prin studii, note, cereri de plată), un progres fizic de minimum 3%, realizarea a cel puțin 3% din activitățile eligibile sau recepția a minimum 3% din bunuri, servicii ori lucrări. Plata se face trimestrial, iar cuantumul aferent depinde de progresul constatat în perioada anterioară.
Regulile ating și situațiile în care angajații lucrează pe mai multe proiecte. Orele și valorile gestionate pot fi cumulate, ceea ce poate duce la o majorare mai mare — însă criteriul-cheie rămâne rezultatul. Nu există progres, nu există spor.
Hotărârea intră în vigoare imediat, iar primele plăți recalibrate după noile criterii se vor face la începutul anului 2026, în funcție de evoluțiile raportate pentru ultimul trimestru din 2025.
Cum sunt afectați primarii, viceprimarii și șefii de consilii județene
Pentru aleșii locali, majorarea maximă de 40% nu mai este garantată. Indemnizațiile vor fi corelate cu numărul și valoarea proiectelor puse în practică. În plus, dacă peste 40% din valoarea proiectelor unei unități administrative reprezintă investiții în capacitate administrativă, procentul final al sporului se reduce cu 40%.
Guvernul explică această schimbare prin nevoia de a uniformiza grila de salarizare în sistemul public și de a recompensa comunitățile cu proiecte care aduc efecte vizibile. Obiectivul declarat este ca sporurile să reflecte impactul real al investițiilor, nu simpla existență a unor contracte pe hârtie.
Contextul deciziei a fost alimentat de cazurile în care salariile au explodat pe fondul cumulului de stimulente. Premierul a indicat, ca exemplu, situația din Ministerul Fondurilor Europene, unde peste 2.000 de angajați au ajuns să cumuleze un stimulent european de 50%, un spor de 45% și un altul, de condiții vătămătoare, de 15%. Rezultatul: un funcționar de execuție a încasat circa 13.400 lei net, iar un director a depășit 21.000 lei — sume mai mari decât veniturile unui ministru.
„Trebuie să readucem echilibrul în sistemul public și să punem performanța în centrul grilei de plată. Nu e firesc ca un funcționar dintr-un minister să câștige dublu față de colegii lui din alte structuri sau față de mediul privat.”
În practică, ministerele și autoritățile care derulează proiecte vor trebui să depună, la fiecare trei luni, documente interne care să dovedească concret rezultatele: de la studii și note justificative, până la cereri de plată, contracte recepționate ori rapoarte privind realizarea activităților eligibile. Fără aceste dovezi, sumele suplimentare nu vor mai fi acordate.
Noua arhitectură a sporurilor redefinește relația dintre munca administrativă și performanța proiectelor. Pentru personalul implicat simultan în mai multe inițiative, cumularea orelor și a valorilor poate aduce beneficii, însă acestea rămân strict condiționate de progres măsurabil, de la achiziții finalizate până la etape fizice documentate în șantier.
