În fiecare iarnă există un moment în care „merge și-așa” se oprește brusc: nu mai ajung gecile subțiri, nu mai țin promisiunile de dimineață, iar aerul pare să muște din obraji. De data asta, semnalul vine dintr-un document pe care mulți îl ignoră până când e prea târziu: prognoza pe patru săptămâni.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat estimările pentru intervalele următoare, cu abateri care nu arată deloc ca o iarnă „cuminte”. Pe hârtie, totul pare tehnic. În practică, e diferența dintre un drum normal și unul în care îți simți palmele înghețând pe volan.
Detaliul care schimbă atmosfera nu e doar despre o zi rece sau două, ci despre felul în care se așază frigul: în valuri, pe săptămâni, cu zone în care „minusul” devine mai apăsător decât în restul țării. Și, când frigul se fixează, orice devine mai lent: deplasarea, încălzirea, chiar și rutina de seară.
Ce arată prognoza pe săptămâni (12 ianuarie–9 februarie)
În intervalul 12–19 ianuarie, ANM indică valori termice sub ceea ce ar fi normal pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, cu o abatere mai pronunțată în anumite regiuni. Nu e genul de diferență pe care o simți doar „puțin”: e genul care îți schimbă planurile de seară și te face să verifici încă o dată dacă ai lăsat caloriferul pe treapta potrivită.
„mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în extremitatea de nord-est, est și de sud-est a țării”
Pentru 19–26 ianuarie, imaginea rămâne pe aceeași linie: medii mai joase decât normalul perioadei, mai pregnant într-o parte a țării, acolo unde iarna are obiceiul să apese mai tare. Apoi, între 26 ianuarie și 2 februarie, scăderea nu se „rupe”, ci se extinde: estimarea vorbește despre temperaturi medii sub normal în toate regiunile, cu intensificări locale.
În săptămâna 2–9 februarie, mediile termice sunt prognozate ușor sub valorile specifice perioadei, la nivel național. Tradus în limbajul de zi cu zi: nu e o scăpare de o noapte, ci o atmosferă de iarnă care continuă să țină apăsat.
Precipitațiile: unde scade, unde rămâne normal
Dacă frigul dictează tonul, precipitațiile dictează riscul. În prima săptămână (12–19 ianuarie), regimul pluviometric este estimat sub nivelul obișnuit în vest și sud-vest, în timp ce restul țării ar sta, în linii mari, aproape de normal.
În intervalul 19–26 ianuarie, deficitul la precipitații se conturează în vest, nord și centru, iar în celelalte regiuni cantitățile se păstrează aproape de valorile firești. Pentru 26 ianuarie – 2 februarie, estimările indică un nivel în jurul normalului în majoritatea zonelor, ceea ce înseamnă că senzația de frig poate deveni principalul „personaj” al perioadei, nu neapărat episoadele spectaculoase de ninsoare.
În săptămâna 2–9 februarie, apare un ușor deficit în regiunile nord-vestice, în timp ce restul țării rămâne, ca volum de precipitații, în limite considerate normale pentru început de februarie.
În datele ANM, vorbim despre temperaturi mai scăzute decât mediile anuale care se întind din săptămâna 12–19 ianuarie până în intervalul 2–9 februarie, cu abateri mai accentuate în extremitatea de nord-est, dar și în est și sud-est, adică exact zonele care ar urma să resimtă cel mai puternic frigul din acest episod.
