Guvernul României pregătește adoptarea, până la finalul lunii ianuarie 2026, a unui proiect de lege care va introduce interzicerea cumulului pensie–salariu în instituțiile statului. Măsura este inclusă într-un pachet amplu de reforme fiscal-bugetare, denumit „pachetul 3”, cu impact atât asupra administrației centrale, cât și a celei locale.
În săptămâna 19–25 ianuarie 2026, coaliția de guvernare este așteptată să se reunească într-o ședință în care premierul Ilie Bolojan și vicepremierii vor trece în revistă prioritățile de guvernare și execuția bugetară pe fiecare minister. Dacă partidele ajung la un acord, Cabinetul ar putea recurge la angajarea răspunderii în Parlament pentru pachetul 3; o altă variantă luată în calcul este ca procedura să aibă loc chiar la sfârșitul lunii ianuarie.
Ce presupune interdicția cumulului pensie–salariu
Proiectul inițial al Ministerului Muncii, publicat în noiembrie 2025, propunea oprirea cumulului pentru toate categoriile de pensii. În urma discuțiilor politice, direcția s-a modificat: interdicția ar urma să vizeze cu precădere pensii speciale, astfel încât profesori, medici și alți pensionari cu pensii contributive să nu fie afectați.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a menținut proiectul în transparență decizională și a indicat că excepțiile se află încă în lucru, în funcție de observațiile formulate în coaliție.
„Există discuții legate de pensiile necontributive și cine va fi exceptat. Pensionarii din sistemele de educație și sănătate cu pensii contributive nu vor fi afectați. Actul normativ continuă să fie ajustat în funcție de observațiile din coaliție”.
Peste această arhitectură generală, rămân de precizat elementele tehnice: definiția exactă a categoriilor exceptate, perioada de tranziție pentru persoanele care cumulează în prezent veniturile și mecanismele de control la nivel instituțional. Executivul semnalează că forma finală va ține cont de feedbackul primit în ultimele săptămâni.
Conturul „pachetului 3” de măsuri fiscal-bugetare
Noua rundă de austeritate urmărește comprimarea aparatului administrativ și eficientizarea cheltuielilor. La nivelul administrației centrale, premierul a anunțat o diminuare a fondului de salarii cu aproximativ 10%, concomitent cu transferul unor competențe către autoritățile locale. În administrația locală, ajustările se vor aplica treptat, iar numărul de posturi va fi raportat la populația fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Aceste măsuri vin într-un context în care modificările fiscale și majorările unor taxe locale au generat reacții critice. Executivul pariază pe o adoptare rapidă pentru a întări sustenabilitatea bugetară și pentru a prioritiza cheltuielile cu impact real în servicii publice.
Pe circuitul decizional sunt posibile două căi: fie asumarea răspunderii guvernului în Parlament asupra întregului pachet în perioada 19–31 ianuarie 2026, fie o finalizare a procedurii la finalul lunii. În ambele scenarii, calendarul indică o fereastră scurtă pentru dezbateri și eventuale amendamente tehnice.
Pentru angajații din educație și sănătate cu pensii contributive, mesajul transmis până acum este că nu vor fi vizați de interdicția cumulului. Alte categorii profesionale, în special cele încadrate la pensii necontributive sau speciale, urmăresc cu interes forma revizuită a proiectului, în așteptarea clarificărilor privind excepțiile și regulile de aplicare.
