var interstitialSlot;
googletag.cmd.push(function() {
interstitialSlot = googletag.defineOutOfPageSlot(
'/23293390090/stirifaine.com/stirifaine.com_interstitial',
googletag.enums.OutOfPageFormat.INTERSTITIAL);
interstitialSlot.addService(googletag.pubads());
// Slot returns null if the page or device does not support interstitials.
//document.getElementById('link').style.display = 'block';
// Enable SRA and services.
googletag.pubads().enableSingleRequest();
googletag.pubads().set('page_url', 'stirifaine.com');
googletag.enableServices();
googletag.pubads().refresh([interstitialSlot]);
});
Crize economice asemănătoare, soluții radical diferite. În timp ce România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB din Uniunea Europeană și cu o inflație-record, strategia Guvernului condus deIlie Bolojana fost una dură și rapidă: creșteri de TVA, majorări masive de taxe și impozite, tăieri de burse, introducerea CASS pentru mame, pensionari și alte categorii vulnerabile.
slot.defineSizeMapping(mapping1);
slot.addService(googletag.pubads());
googletag.enableServices();
googletag.display('stirifaine.com_responsive_1');
});
În același timp, Ungaria și Polonia – țări cu probleme bugetare serioase la rândul lor – au ales o cu totul altă abordare: reducerea poverii fiscale pentru populație, stimulente pentru familii, majorări de salarii și pensii și o taxare mai fermă a băncilor.
Ungaria: deficit mare, dar taxe mai mici și sprijin pentru cetățeni
Deși se confruntă cu un deficit bugetar considerabil și cu o datorie publică ridicată, guvernul condus deViktor Orbana decis să meargă pe o strategie opusă celei adoptate la București. Bugetul Ungariei pentru 2026 a fost aprobat încă din iunie 2025 și include măsuri clare de stimulare economică și socială.
În loc să majoreze TVA sau impozitele locale în mod agresiv, Budapesta mizează pe atragerea fondurilor europene, pe investiții și pe menținerea consumului intern.
