România își asumă public, la World Economic Forum – Davos, că energia nucleară rămâne un pilon strategic pentru economie și pentru populație. Mesajul vine de la ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care leagă această opțiune de securitatea energetică, de nivelul prețurilor și de competitivitatea industriei.
Ce a comunicat ministrul la Davos
Oficialul român s-a întâlnit la Davos cu Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, discuție axată pe rolul energiei nucleare în mixul național. Într-un mesaj public, ministrul a transmis:
„Astăzi, la Davos, m-am asigurat că România are un cuvânt de spus la masa deciziilor. La World Economic Forum, am discutat cu Rafael Mariano Grossi, Directorul General al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, despre rolul energiei nucleare în România. Energia nucleară nu este o dezbatere teoretică.
Este o decizie strategică, legată direct de securitatea energetică, de preţuri şi de competitivitatea economiei. Am fost foarte ferm: vrem să decarbonizăm economia, dar o vom face pragmatic şi inteligent. România produce constant energie nucleară stabilă şi curată. Şi mizăm pe acest pilon pe termen lung”.
Mesajul politicului este unul de predictibilitate pentru investitori și pentru sistem: proiectele nucleare nu sunt o temă de dezbatere sezonieră, ci parte a unei direcții asumate pe termen lung.
Presiuni pe sistem și proiecte nucleare anunțate
Ministerul indică un context intern dificil: în perioadele de vârf, consumul trece de 9.000 MW, iar importurile au ajuns frecvent între 1.200–2.000 MW. Săptămâna trecută, România a înregistrat cea mai scumpă piață de energie din Europa, semn că actualul model nu poate susține pe termen lung nevoile economiei.
„Acest model nu este sustenabil pe termen lung. Dacă îl perpetuăm, riscăm să afectăm grav economia.”
În acest cadru, executivul accelerează investițiile majore:
• Cernavodă: construcția a două noi unități nucleare, fiecare de 720 MW, pentru a crește producția internă stabilă.
• Doicești (SMR): proiectul cu reactoare modulare mici, primul de acest tip în Europa, cu o capacitate totală de 462 MW.
• 2027–2029: perioada de reducere temporară a producției din cauza retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă, când aproximativ 700 MW vor ieși din sistem.
• Măsuri de echilibrare: dezvoltarea de noi capacități pe gaz și interconectări transfrontaliere mai puternice, pentru siguranța alimentării.
„De aceea: investim în construcţia a două noi unităţi nucleare la Cernavodă (720 MW fiecare), accelerăm proiectul SMR de la Doiceşti, primul de acest tip din Europa (462 MW), gestionăm responsabil perioada 2027-2029, când retehnologizarea Unităţii 1 va scoate temporar 700 MW din sistem, prin capacităţi noi pe gaz şi interconectări mai puternice. Deciziile pe care le luăm acum vor conta ani de zile. Iar ele trebuie luate anticipativ, nu sub presiunea crizelor.”
Pe scurt, România își consolidează opțiunea nucleară ca răspuns la volatilitatea pieței și la presiunea consumului intern, mizând pe o combinație de investiții noi, modernizări și cooperare internațională.
