O poveste de viață frântă pe autostradă. Corina, în vârstă de 26 de ani, a murit împreună cu fiica ei de cinci ani, Melissa, într-un accident produs pe Autostrada A1. Tânăra crescuse într-un centru de plasament și, ajunsă la maturitate, muncise peste hotare pentru a-i oferi copilului un viitor mai sigur, fără lipsuri și cu mai multă lumină.
Corina și fiica ei s-au stins împreună
Tragedia s-a produs miercuri dimineață, pe sensul Deva–Sibiu, la kilometrul 351. Mașina în care se aflau Corina, Melissa și un bărbat a lovit în plin un TIR poziționat perpendicular pe direcția de mers. Impactul a fost devastator.
Tânăra mamă a murit pe loc, iar fetița a fost găsită în stop cardio-respirator; medicii au încercat s-o salveze, însă copilul s-a stins în drum spre spital. Bărbatul din autoturism a supraviețuit, dar se află în stare gravă.
Autoritățile urmează să stabilească, în detaliu, împrejurările producerii accidentului și succesiunea exactă a evenimentelor.
Corina crescuse în plasament și muncea din greu pentru fiica ei
În spatele bilanțului rece al unei coliziuni rutiere se află destinul unei tinere care a pornit în viață fără sprijinul unei familii. Corina a crescut într-un centru de plasament din Pomârla, județul Botoșani. A plecat la muncă în Italia pentru a-i asigura fiicei ceea ce ea nu avusese: stabilitate, normalitate și bucurii simple. Când reveneau în țară, mama și copilul obișnuiau să dăruiască lucruri celor aflați în nevoie, gesturi discrete care spuneau totul despre felul lor de a fi.
„Melissa era lumina ochilor ei” – așa o descriau apropiații pe fetiță, pentru care Corina își croise întreaga existență. Prieteni și cunoscuți spun că tânăra își păstrase speranța chiar și în cele mai grele momente, hotărâtă să-i deschidă copilului drumuri pe care ea nu le avusese.
„Pe Corina am cunoscut-o cu mulți ani în urmă, în timpul unei vizite într-un centru social din Botoșani. Mi-a atras atenția chipul ei luminos… dar sufletul ei era încercat de multe greutăți. Mi-a spus șoptit că își dorește mult să stea de vorbă cu un preot. Printre uși, mi-a dat numărul ei de telefon și am contactat-o ulterior. S-a întâlnit cu soțul meu, care este preot, și astfel am păstrat legătura. Am vizitat-o la centrul social unde a crescut de mică, apoi ne-am reîntâlnit în Italia, iar ultima dată la Biserica Pacea din Botoșani. A avut o viață grea, dar a continuat să lupte, să zâmbească, să se ridice… Și-a dorit să clădească pentru fetița ei tot ceea ce ea nu a avut și, mai ales, să o înconjoare cu toată dragostea ei.”
Drumul Corinei prin viață, marcat de lipsuri și încercări, a fost dublat de o dorință constantă de a face bine. Muncea, călătorea între Italia și România, iar de fiecare dată când avea ocazia își transforma reușitele în gesturi pentru ceilalți. Pentru Melissa, își imagina un viitor pe care îl proiectase în culori calde, cu școală, prieteni și siguranță.
După accident, rămâne tăcerea drumului de pe A1 și amintirea unei mame care a încercat, cu puterile ei, să schimbe traiectoria unei vieți pornite greu. În comunitățile pe unde a trecut, oamenii își amintesc de zâmbetul ei și de felul în care vorbea despre fetiță, cu un amestec de grijă și speranță.
