Un studiu internațional dedicat percepției siguranței urbane indică faptul că, între localitățile românești analizate, Craiova are cel mai ridicat nivel de nesiguranță resimțită. Scorul obținut – 44 din 100 – plasează orașul în fruntea clasamentului național al nesiguranței percepute, într-un context în care indicatorul nu măsoară neapărat infracționalitatea efectivă, ci felul în care oamenii se simt în viața de zi cu zi.
Indicele de nesiguranță: cum este măsurată percepția
Metodologia folosește o scală de la 0 la 100, unde valoarea maximă indică cel mai înalt nivel al nesiguranței resimțite de populație. Astfel de scoruri sunt influențate de experiențe personale, de vizibilitatea incidentelor în mass-media și de contextul local (zone, ore, tipuri de fapte). Este important de subliniat că percepția poate diferi de realitatea statistică a infracționalității, iar comparațiile între orașe trebuie citite cu prudență.
În România, distribuția indicelui arată diferențe notabile între municipii, însă majoritatea se încadrează în zona mediană a clasamentului global. Acest lucru sugerează o imagine mixtă: există îngrijorări punctuale, dar și zone urbane în care locuitorii se declară relativ confortabili cu nivelul de siguranță.
Cum stau orașele din România și comparația globală
Conform rezultatelor, Craiova înregistrează scorul de 44 de puncte, cel mai ridicat la nivel național. Urmează Iași și București, apoi Timișoara, Brașov și Cluj, orașe situate în eșalonul median al ierarhiei internaționale. Diferențele dintre ele reflectă, în bună măsură, particularități locale: densitatea urbană, mobilitatea, zonele aglomerate sau istoricul unor tipuri de fapte care atrag atenția publicului.
În cazul Bucureștiului, indicele de percepție a nesiguranței este de 28 de puncte, ceea ce plasează capitala pe locul 305 la nivel mondial. În primele șase luni din 2024, Poliția Capitalei a înregistrat aproape 800 de sesizări pe zi – un volum ce poate alimenta sentimentul de risc în rândul unei părți a locuitorilor, chiar dacă, în practică, situația diferă mult în funcție de tipul de faptă sau de cartier.
„Suntem din Barcelona. Acolo sunt mulți hoți de buzunare, iar vânzarea drogurilor este foarte comună în anumite cartiere. Bucureștiul este mult mai sigur decât multe orașe din Spania, Germania sau Marea Britanie.”
Privită la nivel național, infracționalitatea a scăzut cu 4% în 2023 față de media ultimilor zece ani. La nivel local, în Cluj au fost soluționate peste 9.100 de dosare penale doar în prima jumătate a anului, iar mai mult de 300 de persoane au intrat sub măsuri preventive – indicii că autoritățile derulează constant acțiuni pentru menținerea ordinii publice și descurajarea fenomenelor infracționale.
Pe plan internațional, cel mai periculos oraș din clasament este situat în Africa de Sud, țară cunoscută pentru rate ridicate ale criminalității, în timp ce cel mai sigur oraș se află în Emiratele Arabe Unite, unde politicile stricte de ordine publică sunt deja de notorietate. Extremitățile acestei ierarhii subliniază cât de mult contează cadrul instituțional și social în modelarea percepțiilor publice despre risc.
În practică, utilitatea unui astfel de indice rezidă în orientarea resurselor către zonele unde cetățenii se simt cel mai vulnerabili și în calibrarea comunicării publice. Pentru locuitori, dar și pentru vizitatori sau investitori, diferențierea dintre percepție și date obiective rămâne esențială: cifrele pot ghida decizii, însă experiența directă și măsurile locale fac adesea diferența de la o stradă la alta.
