Salariile medicilor ar putea fi legate direct de performanță și de volumul real de muncă, nu doar de vechime sau poziție, potrivit unui anunț făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe 4 februarie 2026. Oficialul a vorbit despre direcțiile unei reforme care va atinge atât modul de organizare, cât și modul de plată a gărzilor în spitale, cu intenția declarată de a reduce discrepanțele dintre activitatea prestată efectiv și veniturile încasate.
Ministrul a indicat că schimbările urmăresc să recompenseze munca demonstrabilă și rezultatele, subliniind că există diferențe considerabile între ceea ce produc unele echipe medicale și ceea ce câștigă, prin comparație, altele cu o încărcare mai mică de cazuri.
Reforma gărzilor medicale și accentul pe performanță
În centrul planului se află metodologia gărzilor: cum se stabilesc, cum se decontează și, mai ales, cum se aliniază remunerația la contribuția reală. Rogobete a precizat că elementul cheie va fi performanța profesională, nu automatismul generat de vechime.
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat Alexandru Rogobete.
Argumentul central invocat a fost existența unor dezechilibre vizibile între medici cu ritm operator intens și alții cu activitate mult mai redusă, dar cu venituri comparabile. Pentru a ilustra, ministrul a oferit un exemplu tranșant:
„Există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a subliniat ministrul.
Din perspectiva Ministerului Sănătății, o astfel de repoziționare ar trebui să corecteze alocarea resurselor umane și să creeze stimulente reale pentru activitatea desfășurată în unități cu încărcare ridicată, în special marile spitale de urgență.
Reacții în sistem: susținere, dar și întrebări
Propunerea a stârnit reacții rapide în rândul profesioniștilor din sănătate. Unii medici consideră justificată diferențierea salarială, invocând exact contrastul dintre activitatea din spitalele județene de urgență și cea din unități cu profil cronic, unde numărul urgențelor este mai redus.
„Este frustrant pentru colegii care muncesc în spitalele județene de urgență, unde e foarte mult de lucru și trebuie să vadă toate urgențele, față de spitale de cronici unde gărzile sunt mai lejere”, a declarat Ilie Albean.
Și dinspre tinerii medici vin semnale de sprijin pentru un model care să ia în calcul atât complexitatea cazurilor, cât și ritmul de lucru. În prezent, spun aceștia, există situații în care medici cu o activitate minimă sunt remunerați similar – sau chiar mai bine – decât colegi din centre universitare care gestionează constant cazuri dificile.
Chiar și susținătorii schimbării subliniază însă că diavolul se află în detalii: definirea clară a performanței și alegerea indicatorilor măsurabili vor face diferența între o reformă funcțională și una care creează noi tensiuni. Printre aspectele de lămurit se numără modul în care se vor evalua intervențiile, cum va fi cuantificată complexitatea cazurilor și în ce fel va fi recunoscut timpul efectiv de gardă.
Deocamdată, măsurile sunt la nivel de anunț și dezbatere publică. Urmează clarificări metodologice și, eventual, pași legislativi. În tot acest proces, atenția personalului medical rămâne concentrată pe două obiective esențiale: o recompensare mai corectă a muncii depuse și menținerea unui cadru unitar între spitale și specialități, astfel încât regulile să fie aplicabile în mod previzibil și transparent.
