În contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Statele Unite ar fi solicitat României repoziționarea unor avioane de luptă și a unor militari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), potrivit unor surse. Măsura ar viza o dislocare temporară de capabilități, cu accent pe întărirea posturii de descurajare și pe flexibilitatea operațională a aliaților.
Ședința CSAT din 11 martie 2026: teme pe agendă
Președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru miercuri, 11 martie 2026, ora 09:30, la Palatul Cotroceni. În discuție se află, între altele, analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, evaluarea situației din Orientul Mijlociu și posibilele implicații pentru România, precum și impactul evenimentelor din regiune asupra pieței petroliere interne.
Convocarea are loc la scurt timp după ce autoritățile române ar fi primit o solicitare referitoare la trimiterea de avioane de luptă și militari la Mihail Kogălniceanu. Potrivit acelorași surse, demersul ar proveni dinspre Pentagon, fiind parte a unei coordonări aliate în contextul evoluțiilor regionale.
În acest cadru, Bucureștiul este chemat să cântărească atât nevoia de reacție rapidă într-un mediu de securitate volatil, cât și modul în care o eventuală prezență suplimentară americană pe teritoriul național s-ar integra în planificarea defensivă a NATO pe flancul estic.
Poziția strategică a bazei și posibile mize logistice
Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a punctat că interesul SUA pentru baza aeriană Mihail Kogălniceanu este legat de poziționarea sa geografică și de rolul pe care România îl poate juca într-o arhitectură de securitate în schimbare.
„Acest lucru înseamnă o valorificare a locului nostru pe hartă și un parteneriat cu Statele Unite, manifestat concret prin baza de la Kogălniceanu. Asta înseamnă că SUA se pregătesc în eventualitatea prelungirii conflictului din zona Orientului Mijlociu”
El a adăugat că, date fiind rutele aeriene și proximitatea relativă față de zona afectată de conflict, Mihail Kogălniceanu ar putea funcționa ca un nod logistic semnificativ pentru forțele aliate, în măsura în care situația va impune o astfel de configurare.
„Baza noastră e relativ aproape de această zonă și poate fi folosită în cazul în care conflictul cu Iranul ar putea continua sau s-ar putea prelungi în viitorul previzibil. Are legătură directă cu poziția noastră pe hartă și cu actualul conflict”
În plan politic și strategic, Cioroianu a subliniat necesitatea unui demers chibzuit din partea Bucureștiului, cu evaluarea atentă a opțiunilor și a beneficiilor pentru securitatea națională și alianță.
„Am putea spune nu, am putea spune da, dar trebuie să vedem ce câștigăm în ambele situații. Nu câștigăm nimic dacă spunem nu. Este un parteneriat și o colaborare în cadrul NATO care nu se rezumă doar la baza de la Kogălniceanu”
Pe lângă dimensiunea militară, subiectele de pe ordinea de zi includ și efectele colaterale asupra economiei, în special asupra pieței petroliere din România, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența lanțurile de aprovizionare și prețurile internaționale. Dezbaterile programate pentru 11 martie 2026 vor clarifica parametrii în care România ar putea răspunde solicitării privind dislocarea la Mihail Kogălniceanu.
