Președintele României, Nicușor Dan, a purtat luni o convorbire cu președintele Consiliului European, António Costa, în cadrul căreia au fost discutate prioritățile pe care țara noastră le va susține la reuniunea Consiliului European din 19–20 martie, de la Bruxelles. În centrul dialogului s-au aflat teme esențiale pentru viitorul Uniunii Europene și pentru poziționarea României într-un context internațional tot mai tensionat, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și necesitatea reducerii dependenței Europei de importurile de combustibili fosili.
Potrivit mesajului transmis de Administrația Prezidențială și reluat de președinte, discuția s-a concentrat pe competitivitate, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, viitorul buget al Uniunii Europene și relansarea industriei europene. Nicușor Dan a subliniat că România susține o Piață Unică pe deplin integrată și cere o reducere semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează companiile și investițiile.
Un punct important al discuției a fost energia, mai ales în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care readuce în prim-plan vulnerabilitățile Europei în ceea ce privește aprovizionarea cu resurse energetice. Șeful statului a insistat asupra faptului că Uniunea Europeană trebuie să își reducă dependența de importurile de combustibili fosili, însă această tranziție către energia verde trebuie făcută într-un ritm echilibrat, fără a afecta grav competitivitatea firmelor europene și românești.
Nicușor Dan a ridicat și tema viitorului cadru bugetar european, subliniind că perspectiva României trebuie înțeleasă corect în dezbaterile care urmează. Președintele a transmis că bugetul Uniunii trebuie să aloce fonduri consistente și pentru statele din estul Europei, inclusiv pentru România, astfel încât acestea să poată recupera decalajele istorice de dezvoltare față de economiile mai puternice din vestul continentului.
În același timp, șeful statului a salutat orientarea actuală a deciziilor europene spre stimularea competitivității și spre investiții menite să construiască un sistem energetic mai rezistent la șocurile externe. Mesajul transmis de la București este clar: România vrea să fie parte activă în marile decizii europene, dar cere ca interesele sale economice și energetice să fie luate în calcul în mod real, nu doar formal.
Această convorbire are loc într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană, înaintea unei reuniuni importante a liderilor europeni, unde vor fi discutate atât securitatea și tensiunile geopolitice, cât și viitorul economic al blocului comunitar. Pentru România, miza este dublă: protejarea intereselor naționale și obținerea unei poziții cât mai favorabile într-o Europă care încearcă să se adapteze simultan la crize de securitate, energetice și economice.
