Camera Deputaților și Senatul au aprobat, în ședința comună de miercuri, solicitarea Statelor Unite privind dislocarea temporară a unor forțe și echipamente militare pe teritoriul României. Decizia a fost luată după analiza subiectului în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar aprobarea parlamentară confirmă susținerea instituțională pentru această măsură, prezentată de autorități drept una strict defensivă.
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că este vorba despre avioane de realimentare în aer, echipamente de supraveghere și sisteme de comunicații satelitare, toate integrate într-un cadru de securitate menit să întărească apărarea regională. Potrivit șefului statului, aceste capabilități nu transportă muniție și au rolul de a consolida protecția flancului estic și a infrastructurii deja existente, inclusiv în legătură cu sistemul de la Deveselu.
Votul din Parlament a arătat o majoritate confortabilă în favoarea aprobării. Din totalul de 297 de deputați și senatori prezenți, 272 au votat pentru, 18 s-au pronunțat împotrivă, cinci s-au abținut, iar doi nu și-au exprimat votul. Prin această decizie, România permite temporar amplasarea unor echipamente și forțe americane în baza parteneriatului strategic cu Statele Unite și a angajamentelor asumate în cadrul NATO.
Dezbaterile din plen au fost însă departe de a fi liniștite. Ședința comună a fost marcată de proteste zgomotoase, huiduieli și momente tensionate, în special din partea opoziției, care a acuzat lipsa de transparență și a ridicat semne de întrebare privind amploarea reală a operațiunii. În acest climat agitat, reprezentanții puterii au insistat că nu este vorba despre o implicare directă a României într-un conflict, ci despre o măsură de securitate adoptată într-un context regional tot mai volatil.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a respins acuzațiile lansate de opoziție și a susținut că în spațiul parlamentar au fost propagate informații false și interpretări alarmiste. El a afirmat că votul nu înseamnă intrarea României în război, nici transformarea țării într-o țintă, ci, dimpotrivă, o consolidare a capacităților defensive. Potrivit ministrului, mecanismele de aprobare a forțelor de reacție rapidă și cooperarea aliată fac parte din procedurile obișnuite ale statelor membre NATO, iar decizia supusă votului urmărește exclusiv sporirea nivelului de securitate.
În plen a intervenit și premierul Ilie Bolojan, care le-a cerut parlamentarilor să trateze subiectul cu maximă responsabilitate. Șeful Guvernului a transmis că măsura este în interesul direct al României și al siguranței cetățenilor, subliniind că marile decizii de securitate nu pot fi luate în zgomotul protestelor, ci doar printr-o evaluare lucidă și matură. Mesajul său a fost unul ferm: România trebuie să demonstreze că rămâne un aliat serios și predictibil într-o zonă tot mai expusă tensiunilor internaționale.
De cealaltă parte, liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea sa nu va susține documentul transmis de președinte. El a acuzat faptul că decizia a fost luată în grabă și a spus că nu există suficiente garanții pentru a demonstra caracterul exclusiv defensiv al măsurilor aprobate. Simion a invocat și numărul redus de parlamentari care ar fi avut acces la documentul clasificat, susținând că reprezentanții aleși nu pot gira un asemenea demers în lipsa tuturor clarificărilor necesare.
Tensiunea din sală a crescut în timpul discursurilor, iar parlamentarii opoziției au folosit fluiere și vuvuzele pentru a bruia intervențiile reprezentanților puterii. În acest context, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a avertizat că poate suspenda dezbaterile și trece direct la vot dacă protestele continuă. În cele din urmă, exact acest lucru s-a întâmplat: discuțiile au fost întrerupte, iar procedura de vot a fost declanșată în mijlocul unui climat politic extrem de tensionat.
Hotărârea adoptată miercuri vine pe fondul agravării tensiunilor internaționale și al preocupărilor tot mai mari legate de securitatea regională. Autoritățile române au insistat că dislocarea acestor capabilități militare are exclusiv caracter defensiv și urmărește întărirea securității în această parte a Europei, precum și consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite. Reuters a relatat că România a aprobat staționarea unor avioane de realimentare, echipamente de supraveghere și comunicații satelitare pentru operațiuni legate de Iran, în timp ce autoritățile de la București au subliniat public faptul că nu este vorba despre armament ofensiv.
