La 21 ianuarie 2026, șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a transmis un avertisment ferm către populație: este nevoie de un nivel mai ridicat de pregătire și de înțelegere a rolului fiecăruia în situații de criză. Mesajul a venit în cadrul unei conferințe de presă organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC‑SE), Sibiu, alături de Alexus G. Grynkewich, prezentat ca comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).
RECLAMAÎn centrul intervenției s-a aflat ideea că românii trebuie să fie pregătiți nu doar pentru urgențe civile, ci și pentru susținerea unui posibil efort militar, dacă situația de securitate o va impune. Accentul a fost pus pe consolidarea rezilienței naționale, pe instruirea voluntară și pe extinderea capacității de formare a noilor recruți.
RECLAMA
Ce a transmis șeful ArmateiGeneralul a indicat că legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost recent modificată și promulgată, fapt care deschide calea pentru programe mai ample de instruire pe bază de voluntariat. În acest context, el a vorbit despre obiectivele pentru anul în curs și despre modul în care acestea depind de resursele disponibile.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”Mesajul subliniază că accentul cade pe pregătirea de bază a tinerilor care optează voluntar pentru formare militară. Potrivit lui Vlad Gheorghiță, planificarea va fi etapizată și calibrată la capacitatea logistică și finanțarea disponibilă, astfel încât derularea programelor să rămână sustenabilă.
Cum se va derula instruirea și ce capacitate este vizatăOficialul a vorbit despre mai multe serii de pregătire anuală, cu obiective graduale. În anii ce urmează, Armata ar urma să mărească frecvența acestor sesiuni și să-și dimensioneze infrastructura pentru un număr mai mare de participanți.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”Dincolo de cifre, Vlad Gheorghiță a precizat că intenția este de a integra instruirea voluntară într-un cadru mai amplu, care vizează atât reziliența comunităților, cât și coordonarea cu instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență. Accentul cade pe învățarea rapidă a procedurilor de bază, pe disciplină și pe răspunsul coerent al populației în fața unor evenimente neprevăzute.
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a declarat șeful Armatei Române.Prin urmare, în 2026 se vizează formarea a circa 1.000–2.000 de voluntari, cu posibilitatea ca, pe termen mediu, capacitatea anuală să urce până la 2.000–10.000 de persoane instruite. Implementarea depinde de resursele bugetare și de infrastructura de instruire, iar coordonarea cu IGSU are rolul de a integra răspunsul militar și cel civil în scenarii de criză.
Mesajul a fost formulat clar în cadrul evenimentului de la Sibiu și a vizat atât populația, cât și instituțiile publice, cu scopul de a crește gradul de pregătire și de a încuraja participarea pe bază de voluntariat la programele Armatei Române.
