Luna iulie, cunoscută în tradiția populară drept „Cuptor”, este cea mai toridă perioadă a anului și aduce cu sine o serie de sărbători religioase importante, dar și un bogat calendar de tradiții și obiceiuri populare. Cea mai însemnată dintre ele este prăznuirea Sfântului Ilie, un moment cu o puternică încărcătură spirituală și simbolică.
Denumirea lunii provine de la Iulius Cezar, cel care a introdus calendarul iulian în anul 46 î.Hr., stabilind durata anului la 365 de zile și, o dată la patru ani, un an bisect. În vechiul calendar roman, iulie purta numele de „quintilis” (a cincea lună), dar a fost redenumită în onoarea împăratului. Sosigene din Alexandria, astronomul care a stat la baza reformei, a stabilit luna ianuarie ca început al anului, păstrând însă denumirile tradiționale ale lunilor.
În calendarul popular românesc, luna iulie este asociată cu muncile agricole, în special cu secerișul, dar și cu o serie de sărbători legate de forțele naturii și de protecția împotriva acestora. Săptămânile lunii sunt denumite sugestiv: „Săptămâna Secerișului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Sântilie” și „Săptămâna Verii”.
Primul interval este dedicat muncii intense, în care seceratul grâului ocupă locul central. În a doua săptămână, credincioșii pomenesc Panteliile – personaje mitice aprige, surori ale Sfântului Ilie, cărora li se aduc ofrande pentru a alunga necazurile și seceta. Cea de-a treia săptămână îl are ca figură centrală pe Sfântul Ilie Tesviteanul, considerat în mitologia populară stăpânul fulgerelor și al trăznetelor, cel care străbate cerul într-un car de foc tras de cai înaripați, pedepsind duhurile rele.
În tradiția ortodoxă, Sfântul Ilie este un simbol al dreptății și curajului. Potrivit credinței, el a fost ridicat la cer de Dumnezeu într-un car de foc, după ce și-a ispășit păcatele și a primit misiunea de a lupta împotriva răului. Ziua lui este prilej de rugăciune, dar și de respectare a unor interdicții: nu se muncește, nu se călătorește și se evită acțiunile care ar putea atrage trăznetul.
Tot în această perioadă se organizează Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre cele mai vechi și cunoscute sărbători populare din România, devenită astăzi un festival etno-cultural ce reunește folclor, tradiții și meșteșuguri autentice.
Ultima săptămână a lunii este marcată de „Ursul Mare” – o sărbătoare cu caracter astral, asociată constelației Ursa Mare, despre care se spune că indică miezul nopții în nopțile senine de vară.
Calendarul ortodox al lunii iulie 2025 este bogat în sfinți și comemorări. Printre cele mai importante date se numără:
- 1 iulie – Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian
- 2 iulie – Așezarea veșmântului Maicii Domnului la Vlaherne
- 20 iulie – Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
- 27 iulie – Sfântul Pantelimon
- 31 iulie – Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului
Iulie rămâne astfel o lună a focului, atât din punct de vedere climatic, cât și spiritual – o perioadă de purificare, muncă, dar și reflecție și credință profundă.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
