Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o reformă amplă a sectorului public, cu potențial de concedieri masive, ca parte a unui demers de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a aparatului administrativ. Inițiativa vine pe fondul presiunilor crescute asupra bugetului și al necesității de a reașeza cheltuielile cu personalul.
Potrivit premierului, schimbările vor atinge atât administrația centrală, cât și pe cea locală, iar efectele ar putea fi resimțite la scară națională. Executivul mizează pe măsuri graduale, dar ferme, menite să aducă aparatul public la o dimensiune considerată sustenabilă.
Ce prevede planul de restructurare
Esența pachetului anunțat este o reducere de aproximativ 10% a personalului din instituțiile publice. În termeni concreți, aceasta ar însemna dispariția a zeci de mii de posturi la nivelul întregii țări. Autoritățile subliniază că obiectivul este adaptarea structurii de personal la nevoile reale ale instituțiilor și eliminarea suprapunerilor.
Implementarea nu va fi simplă: sunt necesare hotărâri de guvern, eventuale ordonanțe și multiple reorganizări interne în fiecare instituție. Calendarul urmează să fie detaliat după evaluarea capacității administrative și a particularităților fiecărui domeniu.
Premierul a indicat că măsurile au ca miză evitarea unor dezechilibre majore în buget. Fără ajustări, fondurile destinate salariilor riscă să nu mai acopere necesarul actual, ceea ce ar împinge deficitul în sus. Decidenții evocă și episoade din trecut, când reducerile planificate au fost amânate sau diluate, iar costurile au continuat să crească.
Restructurarea va viza, în linii mari, majoritatea instituțiilor, însă modul de aplicare va depinde de specificul fiecărei entități. Acolo unde există funcții critice sau servicii cu expunere directă către cetățeni, ritmul ar putea fi ajustat pentru a menține continuitatea.
Domenii exceptate și măsuri complementare
Executivul anunță excepții notabile: Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale nu vor intra în logica concedierilor, întrucât în aceste zone există deja deficit de personal. Pentru a păstra oamenii în activitate, este analizată inclusiv creșterea vârstei de pensionare în aceste structuri.
În paralel, Guvernul are în vizor și reformarea companiilor de stat. Procesul este apreciat drept dificil, din cauza contractelor de management existente și a absenței unor criterii stricte de performanță. Sunt avute în vedere mecanisme de guvernanță care să lege mai clar rezultatele de răspunderea managerială.
Pe termen scurt, instituțiile vor trebui să-și refacă organigramele, să identifice zonele cu activitate redundantă și să stabilească proceduri de tranziție pentru posturile eliminate. În unele cazuri, pot apărea soluții de redistribuire sau recalificare acolo unde competențele pot fi valorificate în alte servicii publice.
Dată fiind amploarea schimbărilor, sunt de așteptat reacții din partea angajaților din sistemul public. Autoritățile spun că întregul pachet se înscrie într-un efort mai larg de reorganizare a statului, chiar dacă măsurile sunt nepopulare și presupun o perioadă de ajustare instituțională. Publicul și mediul administrativ așteaptă acum detalii despre criteriile de aplicare și despre modul în care vor fi protejate serviciile esențiale pentru cetățeni.
