Un apel venit din Washington a adus în prim-plan dialogul dintre șeful diplomației americane, Marco Rubio, și ministra română de Externe, Oana Țoiu. Discuția a avut loc pe fondul unor tensiuni regionale sporite, iar partea americană a transmis mulțumiri României pentru implicarea rapidă în sprijinul operațiunilor desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu.
„Secretarul și ministrul de externe au analizat, de asemenea, oportunitățile de a extinde în continuare cooperarea bilaterală în domeniile apărării, energiei, tehnologiilor emergente și mineralelor critice, inclusiv proiecte de gaz offshore și nuclear civil”.
Cooperare strategică România–SUA: teme discutate
În urma pașilor conveniți între cele două capitale, România a aprobat la 12 martie solicitarea americană privind dislocarea unor capabilități defensive pe teritoriul național. Amplasarea principală vizează baza aeriană Mihail Kogălniceanu, într-un cadru de securitate care mizează pe interoperabilitate cu aliații și pe întărirea posturii de descurajare la Marea Neagră.
Potrivit unor informații disponibile în spațiul public, planificarea ia în calcul și baza de la Câmpia Turzii, unde ar putea fi dislocați temporar 400–500 de militari, pentru circa 90 de zile, în sprijinul misiunilor de sprijin și realimentare. Accentul rămâne pe măsuri strict defensive și pe consolidarea capacității de răspuns în caz de incident.
În acest context, șeful statului a explicat public natura acestor desfășurări:
„E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Devesel”.
Acesta a insistat asupra profilului exclusiv preventiv al tehnicii aduse:
„Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis”.
De asemenea, a subliniat cadrul aliat în care are loc dislocarea:
„Sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și SUA și e o colaborare a României cu SUA similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac”.
Capabilități defensive și reacții externe
La scurt timp după aprobarea solicitării, au sosit în țară primele aeronave cisternă, destinate realimentării în aer a avioanelor aflate în misiune. Ele au fost operate prin Baza 90 Transport Aerian, întărind veriga logistică necesară pentru misiunile de sprijin ale partenerului american.
Deciziile de la București au fost atent urmărite și la Teheran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a transmis un mesaj ferm referitor la posibila implicare a unor state din Europa de Est în acțiuni împotriva Iranului:
„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică. De asemenea, din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”.
Între timp, partea română continuă coordonarea tehnică și logistică cu SUA pentru operarea sistemelor non-cinetice și a avioanelor de realimentare, în baza aranjamentelor bilaterale și a angajamentelor asumate în cadrul NATO.
