Conflict de proporții la vârful statului român: Înalta Curte de Casație și Justiție a pornit acțiune în instanță împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, acuzând un refuz nejustificat de a asigura sumele necesare pentru plata restanțelor salariale câștigate de magistrați prin hotărâri definitive. Miza financiară este uriașă, iar disputa deschide un nou capitol tensionat în relația dintre instituțiile-cheie ale statului.
Potrivit datelor comunicate, datoriile rezultate din procesele intentate în ultimii ani de judecători și procurori se ridică la aproximativ 2 miliarde de euro. Plățile fuseseră programate în tranșe, însă instanța supremă susține că alocările pentru anul 2026 au fost blocate, deși obligațiile sunt deja stabilite prin titluri executorii.
Demersul vine după o decizie a Executivului de a amâna unele tranșe și de a redirecționa resurse către pachetul de măsuri sociale pentru persoanele vulnerabile. Înalta Curte consideră însă că astfel de opțiuni bugetare nu pot trece peste hotărâri judecătorești definitive.
Ce susține Înalta Curte: atingere la independență și la statul de drept
Într-un mesaj cu ton ferm, instanța supremă afirmă că politica Guvernului din ultimii ani a creat o practică periculoasă, cu efecte directe asupra independenței justiției și a principiilor statului de drept. Sunt invocate intervenții anterioare asupra pensiilor, urmate acum de refuzul de a onora hotărâri definitive privind drepturi salariale.
Magistrații subliniază că executarea unei decizii definitive nu poate fi tratată ca opțională, nici amânată discreționar. În viziunea lor, fiecare întârziere lovește în dreptul de proprietate al celor care dețin creanțe certe stabilite de instanțe. Ca ordonator principal de credite pentru instanțe, Înalta Curte arată că nu poate accepta ca deciziile judecătorești să fie reduse la simple recomandări; respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului.
Cererea adresată Guvernului și Ministerului Finanțelor
1. Obligarea Executivului să pună la dispoziție toate fondurile necesare achitării restanțelor salariale ale magistraților scadente în 2026.
2. Emiterea actelor administrative și realizarea demersurilor bugetare pentru alocarea integrală a sumelor, inclusiv prin rectificare, dacă este cazul.
3. Stabilirea unui termen maxim de 10 zile pentru executarea obligațiilor.
4. Instituirea unor sancțiuni financiare severe pentru neexecutare.
Printre sancțiuni, ICCJ solicită amenzi zilnice pentru persoanele responsabile – premierul și ministrul Finanțelor – calculate la 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere, precum și penalități suplimentare de 2%/zi până la plata integrală.
Instanța arată că multe drepturi patrimoniale ale judecătorilor sunt restante de peste un deceniu. Deși sumele au fost deja re-eșalonate prin acte normative, o ordonanță de urgență prevedea explicit plata în 2026; prin urmare, în analiza magistraților, Guvernul nu putea decide dacă include sau nu aceste obligații în buget.
Premierul Ilie Bolojan a explicat anterior că problema își are rădăcina într-un sistem de salarizare neclar și ușor de interpretat. În ultimii ani, au fost deschise peste 20.000 de procese de către magistrați, vizând discriminări salariale, diferențe de calcul între instituții similare, sporuri sau compensații pentru condiții de muncă.
Consecința: statul a fost obligat la plăți totale de circa 10 miliarde de lei (aprox. 2 miliarde de euro). Pentru a gestiona impactul, guvernele au stabilit o eșalonare până în 2029, cu viramente anuale de 1,6–1,7 miliarde de lei.
Originea avalanșei de litigii duce în 2006, când a fost introdusă o schemă de salarizare bazată pe coeficienți multiplicați cu o valoare de referință sectorială, aplicată neuniform. O nouă lege a salarizării, din 2017, a majorat veniturile cu circa 25%, dar aplicarea neunitară a menținut diferențele, alimentând un nou val de acțiuni începând cu 2018. În 2023, conducerea Înaltei Curți a decis uniformizarea în sistemul judiciar, cu o valoare de referință mai mare și aplicare retroactivă, ceea ce a generat recalculări pe ultimii cinci ani și noi presiuni bugetare.
Curtea de Conturi a semnalat, într-un raport recent, amploarea fenomenului litigiilor salariale din sectorul public. Următoarele termene procesuale se vor desfășura la Curtea de Apel București, unde cauza a fost înregistrată de instanța supremă.
