Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, transmite că România nu poate avansa un calendar credibil pentru adoptarea monedei euro până când indicatorii fiscali nu sunt stabilizați. În centrul ecuației rămâne deficitul bugetar, care trebuie readus la 3%, obiectiv pe care oficialul îl consideră obligatoriu, deși dificil. Mesajul său pune accent pe rigoare și consecvență, înaintea oricăror termene ferme.
Deficitul bugetar, condiție esențială pentru aderarea la euro
Isărescu subliniază că România poate discuta serios despre un termen de intrare în zona euro doar după ce va demonstra disciplină pe partea de cheltuieli și venituri. În viziunea sa, readucerea deficitului sub 3% trebuie dublată de o strategie coerentă de consolidare, menținută pe mai mulți ani, astfel încât piețele să aibă încredere în traiectoria finanțelor publice.
„Când vom reuși să ducem deficitul bugetar la 3% – și nu este o treabă ușoară – vom începe să discutăm despre un termen. Dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani, funcționează, probabil că discutăm în 5 ani despre intrarea în zona euro”
Oficialul BNR avertizează că această traiectorie cere răbdare și consecvență. Doar o consolidare bugetară credibilă, însoțită de o creștere economică capabilă să susțină veniturile statului, poate ancora așteptările investitorilor și poate reduce treptat vulnerabilitățile.
În dezbaterile despre ritmul adoptării euro, guvernatorul respinge comparațiile simpliste cu alte economii din regiune. El arată că dinamica datoriilor și a dezechilibrelor diferă substanțial de la o țară la alta, iar plasarea României „la grămadă” nu ajută înțelegerii reale a situației.
„Văd comparații: a intrat Bulgaria în zona euro, ce rușine pentru România? Dar de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? Rușinea României că stă în aceeași grupă cu Polonia, cu Cehia, cu Ungaria. Și Polonia are circa 70% datorie publică”
În ceea ce privește datoria publică, Isărescu insistă că ajustarea sub pragul de 60% din PIB este un proces îndelungat. Nu este suficientă atingerea țintei de deficit; este necesar ca, pentru „ani buni”, ritmul creșterii economice să depășească nivelul deficitului, pentru a modifica tendința datoriilor pe o bază sustenabilă.
„Ca să scadă datoria sub 60% în România, va trebui câțiva ani buni, după ce venim cu deficitul sub 3%, să avem creștere mai mare decât deficitul, pentru că altfel aritmetic nu ai cum să ajungi la situația asta”
Impactul crizei politice asupra piețelor financiare
Guvernatorul reamintește că instabilitatea politică poate modifica brusc percepția investitorilor. El evocă turbulențele din luna mai a anului trecut, când demisia premierului a alimentat aversiunea la risc și a accelerat ieșirile de capital. În acel context, un pachet de măsuri agreat cu instituțiile europene a contribuit la temperarea presiunilor și la menținerea ratingului de țară.
„Pachetul de măsuri guvernamentale discutat cu Comisia Europeană a stat la baza consolidării fiscale așteptate de creditori. S-a asigurat finanțarea deficitului bugetar, păstrarea ratingului de țară și păstrarea accesului României pe piețele internaționale de capital, la împrumuturi. Asta a fost prioritatea în vară, mai ales după criza din mai, când s-a văzut ce înseamnă o criză politică, după demisia premierului. Au fost ieșiri de capital de vreo 10 miliarde de euro”
Mesajul transmis este ferm: stabilitatea politică, o strategie fiscală credibilă și continuitatea reformelor sunt indispensabile pentru a păstra costuri de finanțare suportabile și pentru a susține planurile de adoptare a euro. În practică, aceasta înseamnă cheltuieli chibzuite, venituri colectate mai eficient și reguli clare, previzibile, pentru mediul economic.
În paralel, autoritățile vor urmări cu atenție evoluția economiei reale, de la investiții și productivitate până la ocuparea forței de muncă, astfel încât traiectoria bugetară să rămână compatibilă cu obiectivul unei convergențe durabile.
