Modificările aduse de Guvernul Bolojan legii Educației.
Măsurile au fost asumate prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, evitând astfel o dezbatere legislativă amplă. În ciuda criticilor din partea sindicatelor și a societății civile, moțiunea de cenzură depusă de partidele extremiste împotriva executivului a fost respinsă. Cu toate acestea, opoziția parlamentară a atacat pachetul legislativ la Curtea Constituțională, ceea ce blochează, cel puțin temporar, promulgarea sa de către președintele Nicușor Dan.
Până la o decizie a CCR, forma finală a legii rămâne suspendată, iar tensiunile din sistemul educațional continuă să crească. Documentul complet cu măsurile asumate a fost publicat de Edupedu.
Modificări în învățământul preuniversitar
Organizarea școlilor și a numărului de elevi într-o clasă
Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi și creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă.
Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a) cu minimum 500 de elevi;
b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
d) cu minimum 200 de antepreşcolari;
e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.”
2. La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:
,,Art. 23. – (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17;
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;
c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;
d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;
e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;
g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;
j) învăţământul special:
(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;
(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.
(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).
(11) În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.”
3. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (11) – (13), cu următorul cuprins:
,,(11) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/ învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ- teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(12) Prin excepție de la prevederile alin (11) într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică, se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/ profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(13) Prin excepție de la prevederile alin. (1), învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, se organizează și funcționează după cum urmează:
a) unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art.16 alin. (1);
b) formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul stabilit la alin. (1).”
Transport elevi
4. La articolul 83 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,b) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel liceal care sunt şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);”
5. La articolul 83 alineatul (2), după litera b) se introduc două noi litere, lit. b1) și b2), cu următorul cuprins:
,,b1) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel primar și gimnazial care nu pot fi școlarizați în unitatea admnistrativ-teritorială în care își au domiciliul pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);
b2) Prin excepție de la prevederile lit. b1), pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean, elevii de nivel primar și gimnazial înscriși la o unitate de învățământ special sau vocațională, în altă localitate decât cea de domiciliu au dreptul la cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);”
Burse elevi
Au fost desființate bursele de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023 și au rămas 3 tipuri de burse.
6. După articolul 108 se introduce un nou articol, art. 1081, cu următorul cuprins:
„Art. 1081. – (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar.
(2) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat sunt:
a) bursă de merit;
b) bursă socială;
c) bursa tehnologică, pentru elevii care frecventează învățământul profesional.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:
a) burse sociale, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;
b) burse tehnologice, pentru elevii care frecventează învățământul profesional, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.
(4) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra identităţii, datelor cu caracter personal şi informaţiilor referitoare la situaţia de dificultate în care se află.
(5) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniţi din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a listei elevilor care frecventează învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.
(6) Bursele sociale se acordă în baza unor condiţii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării, conform hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul elevilor cu situaţii medicale speciale, inclusiv al elevilor cu afecţiuni oncologice şi/sau cronice şcolarizaţi, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Şcolii din Spital» sau la domiciliu, al elevilor care revin după şcolarizarea din cadrul «Şcolii din Spital» în unitatea de învăţământ preuniversitar la care au fost înmatriculaţi anterior, al elevilor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, precum şi al elevilor orfani de unul sau de ambii părinţi, bursa socială nu este condiţionată de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării.
(8) Elevii înscriși în «Şcoala din Spital» beneficiază de burse sociale necondiționate de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării și pot beneficia și de burse de merit sau de burse tehnologice.
(9) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea venitului minim garantat, precum şi pentru alte beneficii sociale.
(10) Elevii pot beneficia şi de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau judeţeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.
(11) Elevii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(12) Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea elevilor și cursanților străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
