Curtea de Apel București a tranșat marți, 5 mai un litigiu deschis între Nicușor Dan și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), privind sumele cheltuite în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025. Instanța a înclinat balanța în favoarea șefului statului, anulând hotărârea prin care AEP respinsese rambursarea a circa 930.000 de lei. Soluția este, deocamdată, provizorie, întrucât poate fi contestată.
Scânteia conflictului a apărut la finalul lui 2025, când AEP a refuzat să deconteze integral cheltuielile raportate de candidatul independent. Argumentul instituției a vizat o parte dintre donații, despre care s-a susținut că nu pot fi verificate din cauza identității neclare a unor donatori.
Ce a decis Curtea de Apel
Procesul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 24 martie, iar cauza a fost soluționată chiar la primul termen, programat pe 5 mai. Potrivit minutei publicate pe portalul instanțelor, judecătorii au admis acțiunea formulată de președinte și au anulat decizia AEP din 5 noiembrie 2025 referitoare la nerecuperarea cheltuielilor electorale.
Instanța a mers mai departe și a anulat parțial raportul de control al AEP în porțiunea în care era invalidată suma de 930.283,10 lei, cerută la rambursare. Ca efect direct, Autoritatea Electorală Permanentă este obligată să restituie această sumă pentru cheltuieli efectuate în campania prezidențială din 2025.
Decizia nu este definitivă. AEP dispune de 15 zile de la comunicarea hotărârii pentru a depune recurs, ceea ce poate prelungi disputa în instanță.
Contextul refuzului AEP și pașii următori
Dosarul a ajuns în atenția publică în noiembrie 2025, după ce presa a relatat că AEP a respins rambursarea unei părți consistente din fondurile utilizate în campanie. O lună mai târziu, în decembrie, Nicușor Dan a anunțat că va ataca în justiție decizia autorității pentru a obține banii considerați eligibili.
Înaintea demersului juridic, șeful statului a criticat modul în care instituția a interpretat donațiile online, amintind că s-a confruntat cu situații similare în campaniile anterioare. Într-un mesaj public, el a transmis:
„AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, care au fost anulate ulterior de instanță.”
În ipoteza în care soluția Curții de Apel va rămâne neschimbată după eventualul recurs, statul ar urma să ramburseze aproape un milion de lei cheltuiți în cursa pentru funcția de președinte. Pe termen scurt, miza juridică privește atât validarea mecanismelor de finanțare prin donații online, cât și aplicarea unitară a criteriilor de verificare de către AEP.
Decizia de acum pune reflectorul pe felul în care sunt documentate donațiile și pe standardele pe care autoritatea le consideră suficiente pentru a confirma identitatea donatorilor. Pentru competitori politici și trezorierii de campanie, hotărârea oferă un reper util: dacă va rămâne definitivă, ea poate clarifica procedurile de lucru și poate reduce riscurile de respingere a rambursărilor în condiții similare.
Rămâne de urmărit dacă AEP va formula recurs în termenul legal și cum va cântări instanța superioară argumentele privind trasabilitatea donațiilor și conformitatea cheltuielilor electorale declarate.
