Mai multe orașe din Germania au început să aplice măsuri mai dure în cazul unor imigranți proveniți din România și Bulgaria, prin retragerea ajutoarelor sociale și, în anumite situații, emiterea unor ordine de părăsire a teritoriului.
Potrivit presei germane, în 2025, autoritățile locale din Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au analizat peste o mie de cazuri care vizau cetățeni români și bulgari. În total, 1.181 de persoane au fost afectate de aceste decizii, măsurile fiind justificate prin suspiciuni de utilizare abuzivă a sistemului de beneficii sociale.
Unde au fost cele mai multe cazuri
Cele mai numeroase situații au fost raportate în Duisburg și Gelsenkirchen, unde autoritățile au retras ajutoarele sociale în peste 500 de cazuri. În Dortmund au fost înregistrate peste o sută de dosare similare, iar în Hagen doar câteva situații au fost oficial confirmate.
Deciziile sunt luate individual, în funcție de analiza fiecărui dosar. În anumite cazuri, retragerea beneficiilor a fost însoțită și de anularea dreptului de ședere.
Ce spune legislația
Cetățenii Uniunii Europene, inclusiv românii și bulgarii, au în principiu aceleași drepturi ca și cetățenii germani în ceea ce privește accesul la piața muncii și la sistemul de asistență socială. Aceste drepturi se aplică și în cazul persoanelor care lucrează part-time sau pe perioade determinate.
Totuși, autoritățile locale pot decide revocarea beneficiilor și a dreptului de ședere dacă se consideră că persoana nu contribuie suficient la acoperirea propriilor cheltuieli de trai prin activitatea profesională desfășurată.
În Gelsenkirchen, de exemplu, se aplică o regulă potrivit căreia persoanele care câștigă sub o treime din suma necesară pentru acoperirea costurilor de trai pot fi excluse din sistemul de beneficii. În astfel de situații, persoana și familia sa pot fi obligate să părăsească Germania. Instanțele au confirmat, în mai multe rânduri, legalitatea acestor măsuri.
Poziția autorităților locale
Primarul orașului Hagen, Dennis Rehbein, a declarat că actualul prag stabilit la nivel european — potrivit căruia o activitate de cel puțin 5,5 ore pe săptămână este suficientă pentru a fi considerat angajat — este prea permisiv. În opinia sa, un astfel de program generează venituri reduse, dar oferă acces deplin la sistemul de beneficii sociale.
Edilul a solicitat Uniunii Europene reguli mai stricte, argumentând că orașul Hagen are aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar peste jumătate dintre aceștia sunt înregistrați la centrul pentru ocuparea forței de muncă. Costurile pentru bugetul local ar ajunge la aproximativ zece milioane de euro anual.
Cu toate acestea, primarul a admis că economia locală are nevoie de forță de muncă din rândul imigranților, însă a subliniat că imigrația orientată preponderent către obținerea de beneficii sociale generează nemulțumire în rândul populației.
Măsurile aplicate în aceste orașe reflectă o tendință de înăsprire a controalelor privind accesul la ajutoare sociale, în contextul presiunilor bugetare și al dezbaterilor tot mai intense privind mobilitatea forței de muncă în interiorul Uniunii Europene.
