Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat raportul anual pe 2024 privind drepturile omului în România, în care atrage atenția asupra unui episod considerat fără precedent – anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale.
Potrivit documentului citat de AFP, această decizie a Curții Constituționale a fost percepută ca „o ingerință politică majoră și o restrângere nejustificată a libertății de exprimare”.
Decizia Curții Constituționale, contestată pe plan internațional
Raportul arată că, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a invalidat votul din 24 noiembrie, invocând „multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale” care ar fi afectat transparența și corectitudinea procesului electoral. În motivarea hotărârii, instanța a susținut că alegerile au fost influențate de „o operațiune de informare rusă” desfășurată pe rețelele sociale.
Observatori independenți menționați în raport afirmă însă că activitatea online reclamată ar fi fost, în realitate, o campanie electorală coordonată de un partid politic românesc. Potrivit documentului, Statele Unite consideră că această măsură a ridicat suspicuni legate de interferența politică și a restrâns exprimarea unor opinii politice considerate indezirabile.
Pe lângă disputa privind alegerile, raportul Departamentului de Stat enumeră mai multe probleme majore legate de respectarea drepturilor omului în România în 2024. Printre acestea se regăsesc:
restricții asupra libertății de exprimare;
cazuri de antisemitism – inclusiv acte de violență sau amenințări motivate de ură;
deficiențe în pedepsirea abuzurilor comise de funcționari publici.
Deși autoritățile au întreprins măsuri pentru identificarea și sancționarea celor responsabili, documentul notează că în unele situații acțiunile au fost insuficiente, iar fenomenul impunității a persistat.
În Franța, sunt semnalate „restricții grave” asupra exprimării opiniilor și reapariția incidentelor antisemite. În Marea Britanie, Washingtonul își exprimă îngrijorarea față de noua lege privind siguranța online, contestată de rețeaua socială X, deținută de Elon Musk, pe motiv că ar încuraja cenzura.
Documentul a fost redactat parțial sub administrația Joe Biden și ulterior revizuit pentru a reflecta prioritățile președintelui Donald Trump, între care se numără opoziția față de politicile pro-diversitate și sprijinul pentru libertatea religioasă și de exprimare.
„Washingtonul vrea să poarte discuții sincere cu aliații despre ceea ce consideră a fi cenzură sau marginalizarea anumitor voci politice și religioase” – a declarat un oficial american sub protecția anonimatului.
Raportul anual privind drepturile omului este transmis Congresului pentru toate statele membre ONU și țările care beneficiază de asistență americană, fiind elaborat conform Legii privind Asistența Externă din 1961 și Legii Comerțului din 1974.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
