Primele efecte ale reformei fiscale asumate de premierul Ilie Bolojan încep să fie resimțite concret în sistemul bugetar. De la 1 ianuarie 2026, angajații din sectorul public care au salarii mai mari de 6.000 de lei net au pierdut dreptul la norma de hrană în valoare de 347 de lei lunar, măsură inclusă în pachetul legislativ cunoscut drept „Ordonanța Trenuleț”, adoptat la finalul anului trecut.
Primele salarii diminuate au fost încasate deja în luna februarie, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Cele mai afectate categorii sunt angajații din educație și sănătate, unde numeroși salariați depășesc ușor pragul stabilit de lege și au constatat scăderi directe ale veniturilor lunare.
Pentru mulți bugetari, această eliminare a indemnizației de hrană este doar primul pas. Autoritățile au anunțat că urmează o reducere a fondului total de salarii cu aproximativ 10%, ceea ce ar putea genera diminuări mai consistente, în funcție de nivelul fiecărui venit și de structura instituțiilor publice.
Ce prevede noul cadru legislativ
Legea 141/2025 stabilește că indemnizația de hrană se acordă doar angajaților din sistemul public care au salarii nete de până la 6.000 de lei. Pentru cei care depășesc acest prag, suma de 347 de lei lunar este eliminată integral. Potrivit Guvernului, măsura urmărește controlul cheltuielilor bugetare și evitarea creșterii presiunii asupra fondului de salarii din sectorul public.
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a explicat că această decizie face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de ajustare fiscal-bugetară, menit să stabilizeze finanțele publice.
Printre măsurile anunțate se numără:
– reducerea majorărilor salariale pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene, de la 50% la maximum 35%;
– înghețarea pensiilor speciale și a valorii punctului de referință până la sfârșitul anului 2026;
– introducerea contribuției la CASS pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei, măsură care ar urma să afecteze peste 1,7 milioane de persoane;
– acordarea voucherelor de vacanță doar angajaților cu salarii sub 6.000 de lei net.
Oficialii susțin că reformele sunt necesare pentru menținerea stabilității financiare și pentru limitarea dezechilibrelor bugetare, într-un context economic complicat. De asemenea, Guvernul invocă nevoia de a reduce munca la negru și de a eficientiza cheltuielile publice.
Pe lângă măsurile care vizează direct veniturile din sistemul public, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere un proiect care include majorarea TVA de la 19% la 21%, ajustarea cotelor reduse la 11%, creșterea accizelor, introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Sunt vizate și taxe suplimentare pentru sectorul jocurilor de noroc, precum și contribuții sociale pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei.
Astfel, pentru angajații din sectorul public, începutul anului 2026 marchează primele diminuări concrete ale veniturilor. Pentru cei care câștigă peste 6.000 de lei net, reforma fiscală se traduce deja prin bani mai puțini în fiecare lună, iar următoarele etape ale ajustărilor bugetare ar putea aduce noi presiuni asupra veniturilor.
