Diferențe uriașe între candidații la Primăria Bucureștiului din punct de vedere financiar: de la portofolii de investiții de milioane de dolari până la venituri moderate obținute din televiziune – competiția pentru Capitală aduce în prim-plan profiluri economice contrastante.
Alegerile locale programate pentru decembrie 2025 se anunță aprinse nu doar prin miza politică, ci și prin imaginea publică a celor care intră în cursă. Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR) și independenta Anca Alexandrescu și-au anunțat intenția de a candida. Declarațiile de avere scot la iveală diferențe majore în ceea ce privește stilul de viață, sursele de câștig și investițiile personale ale acestora.
Potrivit declarației de avere completate în decembrie 2024, Daniel Băluță figurează cu un portofoliu consistent, alcătuit din bunuri imobiliare, obiecte de preț și conturi bancare active. Soția sa, Alexandra Andreea Băluță, deține un teren intravilan de 294 mp în București, primit prin donație în 2023, precum și o locuință de 269 mp, primită în același an, tot prin donație. Familia Băluță mai are, împreună cu rudele, terenuri și imobile moștenite în Câmpina și Lăpușel (Maramureș), totalizând câteva mii de metri pătrați de terenuri agricole și intravilane dobândite între 2010 și 2020. La categoria bunuri de valoare, primarul a menționat bijuterii, ceasuri și tablouri cumpărate între 2001 și 2021, evaluate la 15.000 de euro. Activele financiare includ mai multe conturi deschise la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, în lei, euro și dolari, cu un sold total de peste 150.000 lei. De asemenea, Băluță are o participație de 50% în firma AAB Spektra Dent SRL și un împrumut acordat unei persoane fizice de 50.000 lei, precum și o poliță de investiții la NN Asigurări în valoare de 111.024 lei.
Declarația de interese din 2024 arată că Băluță deține 50% din AAB Spektra Dent SRL, firmă cu sediul în Sectorul 4, care oferă servicii stomatologice, cu 50 de părți sociale în valoare totală de 100 lei. Documentul mai precizează că acesta este asistent universitar suspendat la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din București, activitate academică pusă pe pauză pe perioada mandatului. Totodată, figurează ca membru suspendat al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, fapt ce indică suspendarea temporară a dreptului de practică medicală în timpul exercitării funcției publice.
Ciprian Ciucu – bunuri, conturi și activități declarate
Conform declarației de avere din 2024, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, menționează mai multe proprietăți imobiliare, conturi, investiții, datorii și surse de venit, toate deținute împreună cu soția sa, Cristina Simona Ciucu. Printre bunurile imobile se află un teren agricol de 5.047 mp în Podu Dâmboviței (Argeș), cumpărat în 2011 în coproprietate, și un teren intravilan de 500 mp în Ordoreanu (Ilfov), moștenit integral în 2018. În privința locuințelor, Ciucu declară două apartamente în București: unul de 34 mp, cumpărat în 2004, deținut integral, și altul de 61 mp, achiziționat în 2010, aflat în coproprietate cu soția. Familia mai are un autoturism Renault, fabricat în 2023, cumpărat prin vânzare-cumpărare. Activele financiare includ conturi și depozite deschise între 2004 și 2023 la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, cu peste 50.000 lei și aproximativ 17.000 euro, plus sume minore în dolari. De asemenea, primarul are două fonduri de investiții deschise în 2021 și 2022, totalizând circa 40.000 lei. Ciucu a oferit un împrumut de 278.696 lei Partidului Național Liberal și are datorii, între care un credit bancar de 46.303 euro contractat în 2010, scadent în 2040, precum și împrumuturi acordate altor persoane în 2024, în valoare de peste 200.000 lei. Veniturile sale includ salariul de primar – 214.810 lei –, chirii de 2.880 euro și o indemnizație de 4.382 lei pentru activitatea din Consiliul Național de Integritate. Soția sa a raportat venituri de 89.360 lei din funcția de manager financiar la Asociația „Centrul Român de Politici Europene”. Pe plan instituțional, Ciucu este președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale din București și purtător de cuvânt al Asociației Municipiilor din România, funcție neremunerată.
Cătălin Drulă – investiții de peste 2,5 milioane de dolari
Declarația de avere din decembrie 2024 arată că Cătălin Drulă, deputat, fost ministru al Transporturilor și ex-lider USR, are o avere dominată de plasamente internaționale, cu sume importante investite în acțiuni și fonduri. Singura proprietate imobiliară menționată este un teren intravilan de 1.490 mp în Mogoșoaia (Ilfov), cumpărat în 2014. La bunuri mobile apare un autoturism BMW din 2012, achiziționat prin vânzare-cumpărare. Partea cea mai consistentă a averii sale o reprezintă activele financiare – conturi și investiții în lei, euro, dolari și lire sterline –, gestionate prin instituții precum BCR, Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Revolut, Saxo Bank, Equity Zen și Interactive Brokers.
Anca Alexandrescu – venituri reduse după anii din consultanță și presă
După ce a fost consilier pentru premierii Adrian Năstase, Victor Ponta, Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea, Anca Alexandrescu s-a întors în mass-media, reluându-și activitatea în televiziune. Deși nu este obligată să depună o declarație de avere, informațiile publice conturează o imagine clară a veniturilor sale. Potrivit unei analize Bugetul.ro din 28 martie 2025, ea câștigă în jur de 5.738 lei lunar, din colaborări cu Realitatea Media SA și Graffiti Red SRL. Pentru emisiunea „Culisele Statului Paralel”, difuzată la Realitatea Plus, are un salariu brut de 3.700 lei, adică aproximativ 2.400 lei net. De la Graffiti Red, încasează 5.128 lei brut, echivalentul a 3.300 lei net. Comparativ cu perioada de consultanță politică, aceste venituri sunt considerabil mai mici. În 2016–2017, câștiga circa 10.000 euro lunar dintr-un contract cu KazMunaiGaz, compania kazahă care deține Rompetrol. În aceeași perioadă, a primit venituri suplimentare din calitatea de consilier la Camera Deputaților, unde lucra cu Liviu Dragnea: 110.000 lei de la legislativ, 20.000 lei de la Fondul Român de Contragarantare, 23.000 lei de la IOR SA și 7.000 lei de la Romarm, ambele companii de stat. Declarațiile publice confirmă aceste sume, arătând că în perioada guvernării PSD, Anca Alexandrescu a avut mai multe colaborări simultane cu instituții de stat.
