La 21 ianuarie 2026, șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a lansat un mesaj ferm către populație: România are nevoie de un nivel mai ridicat de pregătire și de o înțelegere lucidă a rolului fiecăruia în situații de criză. Declarațiile au fost făcute la HQ MNC‑SE, la Sibiu, într-o conferință susținută alături de Alexus G. Grynkewich, prezentat ca lider al comandamentului aliat.
Mesajul transmis la Sibiu
În centrul intervenției s-a aflat ideea că reziliența națională depinde atât de răspunsul instituțiilor, cât și de comportamentul publicului. Oficialul militar a subliniat că pregătirea nu vizează doar urgențele civile, ci și capacitatea societății de a susține un efort militar, dacă evoluțiile de securitate o cer.
Gheorghiță a explicat că legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost recent modificată și promulgată, deschizând calea unor programe mai ample de instruire pe bază de voluntariat. Obiectivele pentru anul în curs, a precizat el, vor fi calibrate strict la resursele logistice și financiare.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
Accentul cade pe formarea de bază pentru tinerii care optează voluntar, cu o planificare etapizată și atent dozată, astfel încât derularea programelor să rămână sustenabilă. Ritmul și volumul instruirii vor fi adaptate pe măsura bugetului și a capacității centrelor existente.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Planurile de instruire și reziliență
Potrivit șefului Armatei, arhitectura programelor urmărește nu doar disciplină și deprinderi de bază, ci și un răspuns coerent al comunităților la evenimente neprevăzute. Coordonarea cu instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență este esențială pentru a uni componentele civilă și militară într-un singur efort.
„Când aducem în discuţie rezilienţa naţională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populaţie pregătită pentru diferite situaţii de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure şi aşa mai departe. Trebuie să avem o populaţie pregătită şi pentru a susţine un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”
Ținta anului 2026 indicată de Vlad Gheorghiță este formarea a aproximativ 1.000–2.000 de voluntari, cu posibilitatea ca, pe termen mediu, capacitatea anuală să urce spre 2.000–10.000 de persoane instruite. Dimensiunea finală va depinde de alocările bugetare, de resursa umană de instruire și de infrastructura disponibilă.
În paralel, sunt vizate campanii de informare publică și formate scurte de instruire care să accelereze învățarea procedurilor de bază — de la comportamentul în caz de cutremur sau incendiu, până la modul în care cetățenii pot sprijini structurile statului într-un context de securitate tensionat.
Mesajul de la Sibiu s-a adresat atât populației, cât și instituțiilor publice, cu obiectivul clar de a crește nivelul de pregătire și de a stimula participarea voluntară în programele Armatei Române, pe un calendar etapizat și realist.
