România se confruntă cu o situație tensionată și rar întâlnită la nivel instituțional. Curtea Constituțională a României a decis, luni, să amâne pentru a treia oară pronunțarea asupra legii de reformă a pensiilor magistraților, din cauza lipsei cvorumului necesar. Decizia a generat reacții dure din mediul politic și juridic, fiind catalogată drept „fără precedent”.
Ședința CCR, programată pentru soluționarea unui subiect extrem de sensibil, nu a putut avea loc deoarece patru judecători au absentat. Potrivit informațiilor oficiale, aceștia s-ar fi aflat la sediul Curții, însă au refuzat să participe la deliberări, repetând gestul făcut și cu o zi înainte, când au părăsit sala de ședințe.
Premierul Ilie Bolojan solicitase anterior Curții să se pronunțe până la 1 ianuarie, astfel încât legea să poată intra în vigoare și România să îndeplinească jaloanele asumate în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. Amânarea pune însă sub semnul întrebării respectarea acestui calendar.
Explicațiile oficiale ale CCR
Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat că ședința de deliberare nu este închisă, ci doar întreruptă. Potrivit acesteia, în ședința precedentă plenul a început în formulă completă, dar s-a diminuat pe parcurs, iar în ziua următoare cvorumul nu a mai putut fi întrunit deloc.
Următorul termen pentru reluarea dezbaterilor a fost stabilit pentru data de 16 ianuarie, la ora 10:00. Conform legii, sunt necesari minimum șase judecători prezenți pentru cvorum și cel puțin cinci voturi pentru adoptarea unei decizii.
„Un gest fără precedent”
Fostul judecător și membru CSM Adrian Toni Neacșu a declarat că situația creată la CCR este una extrem de gravă. Acesta a afirmat că plecarea celor patru judecători și refuzul de a reveni la ședință reprezintă un gest fără precedent în istoria Curții.
Potrivit explicațiilor sale, judecătorii ar fi solicitat amânarea cauzei, așa cum permite legea, însă cererea a fost respinsă, iar termenul acordat pentru reluarea dezbaterilor a fost foarte scurt. Acest lucru ar fi dus la boicotul ședinței.
Neacșu a avertizat că imaginea justiției are de suferit, iar percepția publică este una profund negativă, în contextul în care subiectul pensiilor speciale este deja extrem de sensibil pentru populație.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților
Proiectul de lege contestat la CCR prevede modificări majore. Pensia magistraților nu ar mai putea depăși 70% din ultimul venit net, față de formula actuală, ceea ce ar reduce pensia medie estimată de la aproximativ 5.000 de euro la 3.500 de euro lunar.
De asemenea, vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani, până în anul 2042, iar vechimea minimă necesară ar fi majorată de la 25 la 35 de ani. Reforma este considerată esențială pentru a evita pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene.
