Procurorii au decis trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, pentru faptul că ar fi promovat în public idei, concepții și doctrine fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Acuzația reține că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, acesta ar fi făcut declarații sau postări care încurajau voalarea sau glorificarea trecutului legionar și autoritar, sub masca religioasă‑naționalistă sau a necesității unui „om nou” și a unui lider autoritar.
În actul de sesizare penală se precizează că Georgescu a promovat mobilizarea maselor pentru renașterea națiunii prin palingeneză – adică crearea unui „om nou” sub cupola creștin‑ortodoxă, acceptând implicit ideea de violență. Procurorii îl acuză că a subliniat necesitatea unui lider carismatic și autoritar pentru a duce la îndeplinire această egalitate, precum și glorificarea trecutului istoric în contrast cu prezentul, prezentat ca degradant, în care națiunea ar fi victimă a unor „inamici statali externi”. A fost descris un naționalism mistic‑populist și un cult exagerat al lui Ion Antonescu, prezentat drept erou.
Un moment foarte grav invocat în rechizitoriu este discursul susținut în Piața Universității, la 2 octombrie 2021, în timpul protestelor anti‑restricții Covid. Acolo, Georgescu a efectuat salutul legionar, imitând aproape identic gesturile, tonul și vocea lui Antonescu, manifestând clar opțiunea ideologică pro‑legionară i. De asemenea, în interviuri și pe rețelele de socializare, ar fi făcut afirmații elogioase la adresa figuri notorii din Mișcarea Legionară – Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța și alții . Prin aceste acțiuni, procurorii susțin că exista o tentativă clară de a normaliza și revitaliza această ideologie, iar Georgescu și-ar fi folosit vizibilitatea publică și conturile online pentru a-și promova mesajul.
Trimiterea în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cuprinde cinci acte materiale, fiind dublată de acuzații și pentru promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime contra umanității și crime de război. În plus, în februarie 2025, fusese pus sub control judiciar, pe 60 de zile, cu interdicție de a părăsi țara și de a posta online mesaje cu conținut fascist, legionar, antisemit sau rasist I s‑a interzis și să dețină arme, să își schimbe domiciliul fără notificare și a fost obligat să se prezinte la poliție sau instanță la cerere.
Acuzațiile inculpează nu doar promovarea ideologică, ci și constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob sau sprijinirea acesteia , precum și comunicate de natură antisemită și strategic false. Practic, Georgescu este cercetat pentru cinci infracțiuni distincte, iar rechizitoriul a fost transmis spre Judecătoria Sectorului 1 București, instanță care urmează să judece fondul cauzei.
Spre deosebire de alte cazuri, acest proces deschide o dezbatere intensă nu doar juridică, ci și publică: la ce punct discursul public al unui politician poate fi catalogat ca „promovare a ideologiilor interzise”? Ce influență au astfel de discursuri asupra unei societăți încă vulnerabile la mituri istorice? Iar odată ce o persoană cu o audiență amplă, candidat cu 23 % în primul tur al prezidențialelor , ajunge în fața justiției, întrebările despre limitele libertății de expresie și responsabilitatea electorală devin inevitabile.
Procesul va fi urmărit cu atenție, mai ales în contextul în care Georgescu a apelat la strategii populiste și religioase, iar discursurile sale par să reflecte o abordare neolegionară explicită. Societatea și instituțiile vor aștepta motivarea tribunalului, iar dosarul poate deveni un reper pentru modul în care România își definește marginalizarea ideologiilor extremiste.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
