Tribunalul București a hotărât miercuri, 18 februarie 2026 că fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, rămâne sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară. Decizia a venit după o ședință în care opiniile celor doi judecători din complet au fost opuse, fiind necesară formarea unui complet de divergență.
Potrivit informațiilor din cauză, unul dintre magistrați a susținut înlăturarea măsurii, în timp ce celălalt a apreciat că se impune prelungirea ei. În aceste condiții, a fost cooptat un al treilea judecător, conform procedurii aplicabile situațiilor de neînțelegere în complet.
Ce a decis instanța pe 18 februarie 2026
După intervenția celui de-al treilea magistrat, instanța a stabilit că măsura controlului judiciar se menține în privința lui Călin Georgescu. Hotărârea nu privește fondul acuzațiilor, ci exclusiv regimul procesual în care acesta își va continua apărarea până la următoarea verificare a măsurii, conform legii.
Menținerea controlului judiciar înseamnă, în termeni generali, că persoana vizată rămâne în libertate, dar cu respectarea unor obligații stabilite de instanță. Aceste obligații sunt adaptate de la caz la caz și au rolul de a asigura buna desfășurare a procesului penal. În speță, hotărârea de la Tribunalul București confirmă că judecătorii au considerat utile în continuare garanțiile oferite de această măsură preventivă neprivativă de libertate.
Decizia a fost conturată după intrarea în cauză a unui al treilea magistrat, care a înclinat balanța spre păstrarea măsurii dispuse anterior.
Cazul rămâne într-o etapă în care se evaluează atât actele de urmărire sau de judecată, cât și conduita procesuală a inculpatului. Faptul că instanța a ales să păstreze măsura indică, într-o cheie strict procedurală, că motivele care au justificat-o inițial nu au dispărut încă.
Ce este un „complet de divergență” și de ce a fost necesar
Un complet de divergență se constituie atunci când, într-un complet obișnuit, judecătorii au puncte de vedere diferite și nu pot ajunge la o soluție comună. În astfel de situații, legea prevede cooptarea unui al treilea magistrat, care participă la deliberare și contribuie la adoptarea unei soluții. Acesta a fost și cadrul procedural în care s-a ajuns la menținerea controlului judiciar în dosarul lui Călin Georgescu.
Speța în discuție privește acuzația de propagandă legionară, iar statusul de „fost candidat la prezidențiale” al lui Călin Georgescu conferă suplimentară vizibilitate publică dosarului. Totuși, decizia din 18 februarie 2026 are exclusiv semnificație procesuală: ea stabilește cadrul în care părțile vor continua demersurile în instanță, fără a anticipa verdictul pe fond.
În perioada următoare, părțile își vor susține pozițiile în fața instanței, iar măsura preventivă va putea fi reanalizată periodic, în funcție de evoluția cauzei și de temeiurile invocate. Pentru moment, soluția menține arhitectura procesuală existentă în dosar.
Pe această bază, Tribunalul București a clarificat doar cadrul imediat al desfășurării procesului, după ce divergența inițială din complet a impus procedura specială. Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, iar cauza merge mai departe pe traseul stabilit de regulile de procedură penală.
