O moţiune de cenzură intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare” a fost depusă la Parlament de către grupul parlamentar PACE – Întâi România, cu sprijinul AUR şi a unor deputaţi neafiliaţi.
Iniţiativa a fost semnată de circa 118–119 parlamentari.
Motivul invocat: moțiunea acuză executivul condus de Ilie Bolojan că a demonstrat „incapacitate de a gestiona finanţele, sănătatea, educaţia, protecţia socială, justiţia şi administraţia publică” — domenii fundamentale pentru bunăstarea cetăţenilor.
Prezentarea în Parlament
Documentul a fost prezentat — citit oficial — luni în plenul reunit al celor două Camere, de senatorul şi chestorul Senatului, Ninel Peia. Prezenţa: 236 de parlamentari din totalul de 463.
Dezbaterea şi votul asupra moţiunii sunt programate pentru luni, 15 decembrie.
Ce cere moţiunea
Pe lângă cererea de demitere a guvernului Bolojan, moţiunea condamnă ceea ce semnatarii numesc influenţa „progresiştilor” — o referire, potrivit textului, la factori de decizie din guvern considerați responsabili pentru „acapararea statului”. Pamfletul acuză că guvernul a favorizat interese externe, a degradat serviciile publice şi a gestionat deficitar companiile de stat, justiţia, mediul şi infrastructura.
Se face referire explicit la ceea ce semnatarii consideră o „criză de guvernare”: o deteriorare generală a serviciilor publice, creşterea datoriei şi un recul al standardelor de viaţă.
Riscuri, evaluări și şanse de adoptare
Pentru ca moţiunea să treacă, este nevoie de minim 232 de voturi favorabile.
Cu toate acestea, partidele din coaliţia de guvernare (inclusiv cele vizate de critici) au reacţionat ferm: au declarat că nu vor susţine moțiunea.
Analizând componenţa parlamentară și faptul că semnatarii provin în majoritate din opoziţie şi grupuri parlamentare mici, observatorii consideră că trecerea moţiunii e puțin probabilă.
De ce contează pentru scena politică
- Moţiunea reflectă tensiunea din societate și în interiorul Parlamentului faţă de guvernarea actuală — nemulţumiri legate de austeritate, gestionarea banilor publici, servicii publice deficitare, percepţia de ingerinţă politică în instituţii.
- Prin intitulare — „România nu este de vânzare” — se transmite un mesaj politic puternic: o contestare a direcţiei percepute ca „progresistă”, dar în opinia opozanţilor, dominată de „interese străine” sau de grupări care „vând” România.
- Dacă ar fi adoptată, moţiunea ar putea provoca o criză de guvernare, forţând formarea unui nou executiv — sau alegeri anticipate. Chiar dacă şansele apar scăzute, simpla prezentare ar putea influenţa opinia publică, generând presiune politică și mediatică.
