Fostul ministru al Justiției Monica Macovei a pierdut procesul deschis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu sancțiunile primite după campania pentru alegerile prezidențiale din 2014.
Decizia Curții de la Strasbourg a fost pronunțată cu majoritate de voturi, iar cererea formulată de fostul europarlamentar a fost declarată inadmisibilă.
Sancțiunile aplicate de AEP
În urma campaniei prezidențiale din 2014, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a constatat mai multe nereguli privind finanțarea activităților electorale.
În februarie 2015, instituția a aplicat sancțiuni contravenționale și a dispus măsuri de confiscare. Printre aspectele reținute s-au numărat acceptarea unor donații constând în materiale de campanie și utilizarea unui împrumut pentru finanțarea activităților electorale, considerate neconforme cu prevederile Legii nr. 334/2006.
Monica Macovei a contestat sancțiunile în instanță, deschizând o acțiune în contencios administrativ.
Decizia Tribunalului București
În iunie 2016, Tribunalul București – Secția de contencios administrativ și fiscal – a stabilit că sancțiunile aplicate pentru două dintre încălcările constatate erau legale.
Nemulțumită de soluție, Monica Macovei s-a adresat ulterior Curții Europene a Drepturilor Omului.
Ce a decis CEDO
CEDO a analizat cauza și a declarat cererea inadmisibilă ratione materiae. Judecătorii au stabilit că latura penală a articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) nu este incidentă în acest caz.
De asemenea, Curtea a apreciat că sancțiunile contravenționale și măsurile de confiscare nu constituie o „pedeapsă” în sensul articolului 7 din Convenție („nicio pedeapsă fără lege”).
În motivare, CEDO a subliniat că abaterile reținute au fost de natură electorală și au fost încadrate în dreptul intern ca fiind contravenții, nu infracțiuni. Totodată, natura și severitatea sancțiunilor nu au fost considerate suficient de grave pentru a activa garanțiile specifice unei proceduri penale.
O decizie definitivă
Hotărârea Curții de la Strasbourg închide definitiv acest capitol juridic. Sancțiunile stabilite la nivel național rămân astfel valabile, iar cazul devine un reper în materia finanțării campaniilor electorale și a limitelor de aplicare a Convenției Europene a Drepturilor Omului în domeniul contravențional.
