Acordul comercial Mercosur este blocat, după ce eurodeputații au decis trimiterea documentului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica dacă textul corespunde tratatelor UE în vigoare. Decizia schimbă ritmul unei înțelegeri prezentate drept istorică, menită să creeze una dintre cele mai extinse zone de liber‑schimb la nivel global.
Votul din Parlamentul European și miza juridică
Parlamentul European a aprobat cu majoritate simplă sesizarea CJUE: 334 voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, potrivit Agerpres. Prin acest pas, procedura de adoptare a acordului este suspendată până la pronunțarea Curții.
PSD, care a cerut de mai multe ori revizuirea capitolelor privind agricultura, a salutat rezultatul. Formațiunea spune că a acționat pentru protejarea producătorilor locali și a pieței europene.
”Cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au făcut diferența! Așa cum a promis, PSD a votat pentru protejarea fermierilor români și a sectorului agricol din România și din Europa. Votul exprimat astăzi în Parlamentul European va suspenda procedura de adoptare a Acordului Mercosur până la pronunțarea CJUE”.
În paralel, Ursula von der Leyen a semnat pe 17 ianuarie, în Paraguay, cele două componente ale pachetului UE–Mercosur. Anterior, pe 9 ianuarie, acestea trecuseră de Coreper cu majoritate calificată, în contextul în care Franța, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotrivă, iar Belgia s-a abținut.
Reacții și context: de ce divide Mercosur
Acordul, discutat încă din 1999 între Uniunea Europeană și blocul sud‑american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia), este susținut de state precum Germania și Spania. Argumentele favorabile invocă deschiderea de noi piețe, compensarea pierderilor cauzate de tarifele SUA și reducerea dependenței de China prin acces la minerale critice.
Oponenții – cu Franța în prim‑plan, cel mai mare producător agricol din UE – avertizează că vor crește importurile de produse alimentare mai ieftine, afectând fermierii locali. În ultimele săptămâni, agricultori din mai multe țări europene au organizat proteste, blocând drumuri în Franța și Belgia și mărșăluind pe 9 ianuarie în Polonia. În România, fermierii i-au cerut președintelui Nicușor Dan o evaluare mai atentă a efectelor acordului asupra sectorului agricol, atrăgând atenția că, în forma actuală, fermele mici și mijlocii ar fi împinse în dificultate, iar fondurile europene și naționale ar putea fi irosite.
Susținătorii liberalizării spun că standardele și clauzele de protecție pot atenua șocurile și pot crea oportunități pe lanțurile valorice europene. În același timp, criticii subliniază presiunea pe preț pe care ar genera‑o importurile alimentare, mai ales la carne și produse procesate, în absența unor garanții ferme privind practicile de mediu și bunăstarea animalelor.
În Austria, câteva lanțuri importante de retail au anunțat că nu vor vinde carne provenită din America de Sud dacă acordul intră în vigoare în forma actuală, semnalând rezistență la nivel comercial, nu doar politic.
