Guvernul are în vedere diminuarea consistentă a indemnizației acordate angajaților din sectorul public care dețin titlul științific de doctor. Propunerea, inclusă într-un proiect legislativ aflat în dezbatere, a stârnit reacții critice din partea reprezentanților mediului academic, care avertizează asupra impactului pe termen lung.
Indemnizația ar urma să scadă la 500 de lei brut
Potrivit proiectului, în anul 2026, personalul bugetar care deține titlul de doctor ar urma să primească o indemnizație lunară fixă de 500 de lei brut. În prezent, conform Legii-cadru nr. 153/2017, aceasta reprezintă 50% din salariul minim brut pe țară.
Deși legea prevede acest procent, suma este plafonată de mai mulți ani la nivelul salariului minim din 2018 (1.900 lei brut), ceea ce înseamnă că indemnizația actuală este de aproximativ 950 de lei brut pe lună.
Noua măsură ar reduce suma cu 450 de lei brut, adică aproape 47%. În termeni neti, beneficiarii ar pierde aproximativ 260–270 de lei lunar, întrucât din cei 500 de lei brut ar rămâne în jur de 293 de lei după taxe.
Condiții mai stricte pentru acordare
Proiectul prevede că indemnizația va fi acordată doar dacă persoana își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul de doctor și dacă are în fișa postului atribuții clare, obiective și cuantificabile. Activitatea suplimentară trebuie să poată fi verificată lunar.
Aceste condiții au fost introduse anterior prin OUG nr. 156/2024 și sunt menținute în noua formă legislativă.
Totodată, indemnizația pentru doctorat nu va fi inclusă în calculul plafonului sporurilor și al altor beneficii salariale.
Cine este vizat de măsură
Reducerea îi va afecta pe toți angajații din sectorul public care dețin titlul de doctor: cadre didactice, profesori universitari, cercetători, funcționari publici și alți specialiști din instituțiile bugetare.
În mediul universitar, indemnizația era considerată una dintre puținele forme de recunoaștere financiară pentru munca academică suplimentară și pentru investiția în formarea profesională avansată.
Reacții din mediul academic
Anton Hadăr, președintele Federației „Alma Mater”, a criticat public măsura, afirmând că reducerea va avea efecte negative reale și vizibile. Acesta a declarat că, deși mediul universitar înțelege constrângerile bugetare, nu poate accepta diminuări repetate fără o analiză echilibrată.
„Acceptăm să strângem cureaua, dar nu oricât și nu oricum”, a transmis acesta, subliniind că indemnizația a fost deja plafonată în ultimii ani și că noua reducere o îndepărtează și mai mult de nivelul prevăzut inițial în lege.
Reprezentanții universităților avertizează că măsura ar putea descuraja tinerii să urmeze studii doctorale, într-un context în care România are deja un număr scăzut de absolvenți cu titlu de doctor comparativ cu alte state europene.
Posibile consecințe pe termen lung
Academicienii susțin că diminuarea acestei indemnizații transmite un semnal negativ cu privire la valoarea acordată pregătirii avansate și cercetării. Într-un sistem deja afectat de subfinanțare și migrarea specialiștilor către sectorul privat sau către alte țări, reducerea ar putea accentua problemele de retenție și motivație profesională.
Proiectul se află în consultare publică, iar forma finală va fi stabilită după dezbateri și eventuale amendamente. Rămâne de văzut dacă reacțiile din mediul academic vor determina modificări ale propunerii inițiale.
