14 ianuarie 2026. Potrivit informațiilor publicate în aceeași zi, Guvernul condus de Ilie Bolojan a optat pentru creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și securitate națională – MAI, MApN, SRI și SPP. Măsura este prezentată drept un instrument de ajustare bugetară care ar evita tăieri de salarii sau concedieri în aceste instituții.
În seara de luni, 12 ianuarie 2026, ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit la tv despre decizia discutată în coaliția de guvernare. Conform relatărilor, partidele ar fi convenit că prelungirea carierei active reprezintă un compromis acceptabil pentru a ține sub control cheltuielile personale din sectorul de apărare și ordine publică.
„Lucrăm la un proiect de lege împreună cu Ministerul de Interne, care prevede majorarea vârstei de pensionare. Este soluția agreată pentru a nu tăia salarii și a nu reduce numărul de angajați. Această măsură se va aplica inclusiv structurilor SRI și SPP”, a explicat Radu Miruță.
Oficialul a indicat că, în prezent, în aceste sisteme vârsta efectivă de ieșire la pensie este în jur de 48 de ani. În cadrul ministerelor, au început simulări tehnice pentru a stabili noul plafon. De asemenea, premierul ar fi cerut ca forma legislativă să fie finalizată „până la sfârșitul săptămânii viitoare”, pentru a intra rapid în procedură guvernamentală și, ulterior, parlamentară.
Ce prevede schimbarea anunțată
Din relatările făcute publice reiese că scopul principal al ridicării vârstei de pensionare este evitarea unei reduceri a fondului de salarii cu aproximativ 10% și protejarea statelor de funcții de eventuale disponibilizări. Logica măsurii: angajații rămân mai mult timp în activitate, iar presiunea imediată pe bugetul de pensii scade.
Detaliile esențiale conturate până acum:
– Domeniul de aplicare: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază;
– Pragul actual: aproximativ 48 de ani (în practică, în funcție de vechime și condiții speciale);
– Noul prag: în curs de simulare, menționate opțiuni peste 50 de ani.
„Analizăm până la ce nivel trebuie crescută vârsta de pensionare pentru a obține reducerea cheltuielilor cu 10%. Nu știm încă dacă va fi 55, 60 sau mai mult, dar cert este că actualul prag de 48 de ani va fi modificat”, a mai declarat Miruță.
În plan procedural, un proiect de lege comun MAI–MApN ar urma să fie redactat și trimis pentru avizare interministerială, apoi pe masa Guvernului. Ulterior, documentul ar intra în Parlament. Sursele oficiale citate subliniază că tranziția ar putea fi etapizată, astfel încât personalul aflat aproape de pensionare să nu fie afectat abrupt.
Contextul mai larg al reformei pensiilor de serviciu
În paralel cu schimbările pregătite pentru structurile de ordine publică și securitate, Executivul a încercat la finalul anului trecut să modifice regimul de pensionare al magistraților. Variantele discutate: creșterea vârstei la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, respectiv o formulă alternativă cu o perioadă de tranziție extinsă (până la 15 ani).
Prima inițiativă a fost respinsă de Curtea Constituțională, iar noua variantă este în analiză, după mai multe amânări. Din perspectiva Guvernului, rezolvarea acestei piese din puzzle-ul bugetar rămâne importantă, întrucât cheltuiala totală cu pensiile de serviciu are impact direct asupra deficitului și a țintelor fiscale.
Ce se așteaptă în perioada imediat următoare: finalizarea simulărilor tehnice pentru stabilirea pragului, redactarea proiectului MAI–MApN și transmiterea lui pe circuitul de avizare. În spațiul public, sindicatele din Apărare și Interne ar putea veni cu propriile contra-propuneri, pentru a calibra tranziția și a proteja anumite specialități unde deficitul de personal este deja ridicat.
Rămâne de urmărit cum va arăta forma finală a proiectului și ce calendar va fi asumat pentru implementare, inclusiv posibile etape intermediare pe grupe de vârstă și specialități operative.
