Măsurile de reducere a cheltuielilor publice anunțate de guvernul condus de Ilie Bolojan intră într-o nouă etapă, odată cu lansarea în dezbatere publică a unui proiect de lege cu impact major asupra administrației centrale și locale. Documentul, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, vizează reducerea personalului bugetar și impunerea unor plafoane stricte de cheltuieli, în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului public.
Una dintre cele mai sensibile schimbări propuse privește viitorul Poliției Locale. Conform proiectului, localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu vor mai putea menține această structură decât în condiții extrem de restrictive. Practic, aceste unități administrativ-teritoriale vor putea angaja cel mult trei polițiști locali, exclusiv dacă salariile acestora sunt acoperite integral din veniturile proprii ale primăriei, fără sprijin de la bugetul de stat.
Guvernul își propune ca, până în 2026, cheltuielile de personal din administrația publică centrală să fie reduse cu aproximativ 10%, iar în paralel să fie diminuat și numărul de posturi din administrația locală. Scopul declarat este creșterea eficienței și evitarea situațiilor în care costurile administrative depășesc capacitatea financiară reală a comunităților.
Proiectul introduce și norme clare privind numărul total de angajați din primării, în funcție de mărimea localității. De exemplu, comunele cu până la 1.500 de locuitori vor putea avea maximum 16 posturi, în timp ce localitățile cu peste 50.000 de locuitori vor avea un plafon de bază de 110 posturi, suplimentat progresiv în funcție de populație. Sunt exceptate domenii considerate esențiale, precum educația, sănătatea și asistența socială.
De asemenea, sunt impuse limite stricte pentru cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali, măsură care completează pachetul de austeritate administrativă promovat de Guvernul României.
Autoritățile susțin că reforma este necesară pentru a asigura sustenabilitatea financiară a administrației publice, însă în multe comunități mici există temeri legate de impactul asupra siguranței publice și a capacității administrative locale. Dezbaterea publică urmează să stabilească forma finală a actului normativ, care ar putea schimba fundamental modul de funcționare al administrației locale din România.
