Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, primele concluzii aleCorpulului de Controlprivind criza apei din Prahova, o situație care a afectat masiv comunități întregi și a deschis un front politic tensionat. Încă de la începutul declarațiilor, ministrul a anunțat o plecare de la vârful administrației apelor, pe fondul neregulilor descoperite în sistem.
Demisia de la vârful Apelor Române
Potrivit ministrului, directorul general alApele Române,Florin Ghiță, a renunțat la funcție.
„Am primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță”.
Ghiță a fost numit în septembrie 2025, cu un mandat asumat public pentrutransparențășireorganizare. La momentul instalării, Diana Buzoianu sublinia obiectivele noului management:
„un mandat foarte clar de transparență, un mandat foarte clar de reorganizare”.
Înainte de preluarea conducerii, Ghiță a activat în structurile Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea și la SGA Ilfov–București, experiență pe care ministrul o evocase explicit:
„Deci un om care a lucrat în teren, un om care va putea să construiască din nou legătura între ANAR, ABA-uri și SGA-uri. Un om care din 2023 are calitatea de inginer șef al aceleiași Administrații din București–Ilfov”.
Demisia vine după o perioadă cu mișcări repetate în zona de leadership. Anterior, ministrul l-a îndepărtat din funcție pe fostul director al Administrației Naționale,Sorin Lucaci, decizie justificată prin pierderea apeste 300 de milioane de euro din PNRR, bani cruciali pentru lucrări de protecție la inundații.
Cum s-a ajuns la criza apei din Prahova
Blocajul a lovit peste107.000 de persoanedin13 localitățiale județului Prahova și o localitate din Dâmbovița, care au rămasfără apă potabilăzile la rând. Situația a fost declanșată de golireabarajului Paltinupentru lucrări de decolmatare, suprapusă cuploi torențialerecente. Combinația a ridicat turbiditatea la niveluri ce nu mai permiteau tratarea, iar furnizarea a fost oprită.
Oprirea a venitfără anunț prealabil, măsură care a aprins spiritele între instituțiile implicate. În urma acuzațiilor reciproce, ministrul a dispus trimitereaCorpulului de Controlla compania Exploatare Sistem Zonal Prahova și laABA Buzău–Ialomița. Din declarațiile publice reiese că avertismentele interne existau, dar nu au fost comunicate către populație sau factorii de decizie la timp:
„cunoșteau riscurile, dar nu au anunțat că nu pot gestiona situația”.
În plan politic, tensiunile s-au amplificat. Voci dinPSDau acuzat direct Ministerul Mediului și au cerut explicații ferme, pe fondul disconfortului masiv resimțit în comunități și al haosului instituțional. Disputa a adus în prim-plan responsabilitățile împărțite între nivelul central și cel local, precum și modul în care se gestionează avertizările tehnice în situații sensibile.
Diana Buzoianu a respins ideea unei demisii personale, argumentând că problemele care au ieșit la iveală nu sunt recente, ci rezultatul unei acumulări îndelungate. Ministrul a invocat explicit perioada de„35 de ani”în care sistemul a fost neglijat și a insistat că la nivel central nu se poate face„micromanagement”pentru fiecare punct din teritoriu. În aceeași logică, a accentuat că autoritățile locale și structurile din subordine trebuie să își îndeplinească atribuțiile, iar comunicarea riscurilor să fie timpurie și completă.
Pe termen imediat, așteptările publice și politice vizează documentarea etapizată a neregulilor și stabilirea unei liste clare de măsuri pentru operarea sistemelor de apă în condiții de risc ridicat, cu accent pe proceduri transparente, alerte rapide și colaborare strânsă între administrația centrală,ABA-uriși operatorii locali.
În paralel, comunitățile afectate urmăresc modul în care furnizorii vor regla parametrii de tratare după episoade de turbiditate crescută, inclusiv recalendarizarea intervențiilor tehnice laPaltinuastfel încât perioadele de disconfort să fie reduse, iar comunicarea cu populația să fie clară și predictibilă.
