Trei foști lideri ai statului – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – au primit, între august și decembrie 2024, avertismente oficiale privind riscul ca România să ajungă în incapacitate de plată dacă nu sunt reduse urgent cheltuielile publice. Potrivit Europa Liberă, seria de informări a cuprins șase documente marcate „strict confidențial”, transmise pentru a semnala că deficitul ar putea depăși semnificativ ținta asumată la începutul anului.
Documente confidențiale și avertismente privind deficitul
La 31 octombrie 2024, prin poșta militară a SRI, Ministerul Finanțelor a expediat un material către Președinție, Guvern și Senat. Pe document apăreau marcaje vizibile – „URGENT” și „strict confidențial” – iar destinatarii nominali erau Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Înscrisul, intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, era semnat de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru. Mesajul-cheie sublinia deteriorarea accelerată a finanțelor publice:
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”.
Marcel Boloș a confirmat existența acestor informări confidențiale, explicând că publicarea lor la momentul respectiv ar fi putut alimenta neîncrederea investitorilor și tensiona piața de capital, de unde România se împrumută pentru acoperirea cheltuielilor curente. El a spus, de asemenea:
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele şi taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuţia bugetară a fost publicată lunar şi s-a văzut evoluţia deficitului bugetar”.
Conform datelor invocate de fostul ministru, la plecarea sa de la Finanțe (24 decembrie 2024), deficitul era de 8,43% din PIB (circa 148 de miliarde lei), iar anul s-a închis la aproximativ 9,3% din PIB (aproape 153 de miliarde lei).
Ce măsuri au fost propuse și adoptate
Ultimele informări trimise către cei trei demnitari conturau un set de intervenții pentru a evita scenariul de insolvență suverană. Erau vizate salariile bugetarilor, sporurile, tichetele de vacanță, ocuparea posturilor la stat și „drepturile pentru anumite categorii de angajați”. Fără aceste corecții, proiecțiile interne estimau că în 2025 deficitul ar fi putut urca până la 14,3% din PIB, mult peste reperul european de 3%.
Printre propuneri s-a numărat și înghețarea salariilor și pensiilor publice la nivelul din 2024, adică fără actualizare cu inflația. Măsura a fost adoptată de Cabinetul Ciolacu la 20 decembrie 2024. Ulterior, noul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, a explicat la 30 decembrie 2024 că ordonanța adoptată viza tăieri/ajustări de peste 120 de miliarde de lei în cheltuielile bugetare.
Supranumită în spațiul public „ordonanța trenuleț”, această intervenție nu a fost însă considerată suficientă pentru reașezarea finanțelor. Noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, a indicat că vor fi necesare măsuri suplimentare de austeritate în anul curent pentru a menține finanțarea sustenabilă a statului și pentru a proteja costurile de împrumut.
În acest context, dezbaterea despre cum se împart eforturile – între cheltuieli publice și venituri fiscale – rămâne deschisă, în timp ce evoluția execuției bugetare va fi urmărită atent de piețe și de instituțiile europene, cu accent pe pachetele de măsuri ce pot stabiliza rapid conturile publice.
