Giganții uitati ai Transilvaniei: noi specii de dinozauri descoperite în Bazinul Hațeg

O descoperire fascinantă readuce România în centrul lumii științifice: două noi specii de dinozauri sauropode au fost identificate în vestul țării, în Bazinul Hațeg. Numele lor sunt Petrustitan hungaricus și Uriash kadici. Aceste creaturi masive au trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani și completează o poveste care până acum părea incompletă: dinozaurii din Europa erau mult mai diverși decât s-a crezut.

Sauropodele erau dinozauri erbivori, uriași, cu gâturi și cozi lungi, care mergeau pe patru picioare. Până de curând, se presupunea că în Europa, aceste reptile își micșoraseră dimensiunile din cauza resurselor limitate – un fenomen numit „nanism insular”. Însă noile fosile contrazic parțial această teorie.

Uriash kadici este una dintre cele mai mari specii descoperite vreodată în această zonă. Se estimează că ajungea la o lungime de aproape 12 metri și putea cântări între 5 și 8 tone. Această descoperire sugerează că, alături de dinozauri „pitici”, existau și specii gigant care trăiau în același ecosistem. Petrustitan hungaricus, deși mai mic, este la fel de important pentru înțelegerea acestei diversități.

Bazinul Hațeg este una dintre cele mai bogate regiuni paleontologice din Europa. Acum milioane de ani, era o insulă într-o mare tropicală și adăpostea o varietate remarcabilă de dinozauri, reptile, păsări și mamifere timpurii. Această izolare geografică a influențat profund evoluția speciilor locale, ducând la forme de viață unice în lume.

Ce face descoperirea și mai importantă este faptul că în Europa, în ultimele două decenii, numărul speciilor de sauropode cunoscute s-a dublat. Spre comparație, în America de Nord, din aceeași perioadă geologică, este cunoscută doar o singură specie de sauropod. Așadar, ideea că dinozaurii europeni erau puțini și micuți este tot mai mult pusă la îndoială.

În plus, se conturează o teorie interesantă: dinozaurii din Europa nu erau complet izolați. Ei ar fi putut migra din și spre alte continente – Africa, Asia sau America de Sud – traversând poduri de pământ temporare sau chiar distanțe maritime considerabile. Acest lucru ar explica similitudinile genetice dintre unele specii din zone geografice îndepărtate.

Aflăm, astfel, că populația de dinozauri din Hațeg nu era una statică, ci parte dintr-o lume în continuă schimbare, cu adaptări, migrații și evoluții spectaculoase. Faptul că atât dinozauri pitici, cât și uriași trăiau pe aceeași insulă arată o complexitate ecologică deosebită.

Această descoperire pune din nou România pe harta marilor revelații științifice. Și mai mult decât atât, ne oferă o lecție fascinantă: chiar și cele mai liniștite colțuri ale lumii pot ascunde povești uriașe dintr-un trecut îndepărtat. Dinozaurii din Hațeg nu sunt doar fosile – sunt capitole vii din istoria planetei.


Distribuie acest articol:

Recomandam urmatoarele produse:

Glisează →

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *