Măsurile de austeritate discutate în Educație au reaprins tensiunile dintre sindicate, rectori și autorități. Potrivit relatărilor publice și semnalelor transmise de organizațiile de profil, concedieri și reduceri salariale sunt luate în calcul pentru a atinge țintele bugetare asociate solicitărilor atribuite lui Ilie Bolojan. Reprezentanții personalului didactic și nedidactic avertizează că astfel de tăieri pot destabiliza școli și universități deja aflate la limită.
Peste 5.000 de angajați din educație, vizați de ajustări bugetare
Sindicatele estimează că aproximativ 5.200 de posturi din preuniversitar ar putea fi afectate direct de reorganizări, fie prin disponibilizări, fie prin diminuări de venituri. Liderii sindicali susțin că, în lipsa unor alternative reale de economisire, presiunea pe fondul de salarii rămâne cea mai rapidă opțiune luată în calcul de decidenți.
Estimările sindicatelor indică un impact imediat asupra personalului din școli, cu circa 5.200 de angajați expuși măsurilor de eficientizare.
În teren, profesorii și personalul auxiliar semnalează deja posturi neacoperite, clase aglomerate și nevoi logistice urgente. O nouă rundă de tăieri ar adânci dezechilibrele: ore suplimentare mai multe, sarcini administrative extinse și riscul ca activități esențiale să fie amânate sau externalizate.
Din informațiile comunicate public, o parte dintre economii realizate până acum în preuniversitar s-au dovedit modeste – circa 0,6% din buget, potrivit sindicatelor –, insuficiente pentru nevoile sistemului. În acest context, presiunea pentru noi reduceri salariale crește, iar negocierea unui calendar etapizat devine crucială pentru a evita șocuri în rețea.
Universitățile reclamă subfinanțare; studenții se tem de mai puține locuri fără taxă
Marți, reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor au discutat cu premierul despre efectele posibile ale tăierilor în mediul universitar. Mesajul rectorilor a fost clar: multe instituții funcționează cu bugete minimale, iar o nouă rundă de ajustări ar afecta atât activitatea academică, cât și pe cea administrativă. Sunt invocate întârzieri la investiții, blocaje în cercetare și dificultăți în menținerea standardelor de calitate.
Pe masa de lucru a Ministerului Educației s-ar afla și scenarii privind diminuarea numărului de locuri fără taxă pentru admiterea în anul universitar următor. O astfel de opțiune, spun reprezentanți ai studenților, ar împinge costurile directe către familii și ar restrânge accesul la programe căutate. Reacțiile tinerilor au fost ferme: dacă se restrâng locurile finanțate de la buget, iau în calcul mobilizări și acțiuni publice.
În paralel, universitățile analizează scenarii de optimizare a cheltuielilor: comasări de structuri, reevaluarea posturilor vacante, prioritizarea proiectelor cu finanțare externă și digitalizarea unor servicii administrative. În școli, discuțiile vizează reorganizarea normelor, revizuirea unor atribuții și o mai bună planificare a achizițiilor.
Ce urmează depinde de ritmul dialogului social și de modul în care Guvernul va calibra pachetul de austeritate. Până la clarificări oficiale, cadrele didactice, studenții și familiile așteaptă un set de măsuri care să protejeze esențialul: calitatea actului educațional și predictibilitatea anului școlar și universitar.
