Începând cu 2026, veniturile angajaților din sectorul public vor fi reconfigurate prin eliminarea unor beneficii considerate neesențiale. Potrivit anunțului făcut de premierul Ilie Bolojan, salariile de bază rămân neschimbate, însă primele și o serie de sporuri nu vor mai fi acordate. Măsura este parte dintr-un pachet amplu de reforme, negociat timp de patru luni în cadrul Coaliției, cu obiectivul declarat de a reduce cheltuielile bugetare și de a eficientiza aparatul administrativ.
Ce se schimbă pentru bugetari din 2026
Executivul vizează în principal administrația centrală, unde s-a stabilit o reducere de 10% a cheltuielilor, fără a opera tăieri în grila de bază. Economiile vor fi realizate prin renunțarea la sporuri și prime și prin posibilitatea de a desființa posturile considerate nejustificate. În tot acest interval, salariile de bază nu vor fi diminuate, însă veniturile nete ale multor angajați vor fi mai mici în lipsa beneficiilor suplimentare.
Premierul a explicat că pachetul urmărește reglarea dezechilibrelor din sistem și eliminarea situațiilor în care posturile nu sunt dublate de rezultate.
„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate, acesta este adevărul”.
În administrația locală, autoritățile vor avea, de la 2026, două opțiuni: fie reduc cu 10% numărul de posturi ocupate, fie comprimă cu 10% cheltuielile de personal. Fiecare primărie va alege varianta potrivită structurii și nevoilor sale, cu condiția încadrării în țintele de economie anunțate la nivel național.
Parlamentari și partide, tăieri în oglindă
Pachetul de austeritate atinge și zona demnitarilor. Începând cu anul viitor, suma forfetară pentru funcționarea cabinetelor va fi redusă cu 10%. În prezent, un parlamentar primește aproximativ 7.000 de euro/lună pentru aceste cheltuieli; după aplicarea măsurii, plafonul ar scădea în jur de 6.300 de euro/lună, ceea ce înseamnă o diminuare de peste 8.000 de euro pe an pentru fiecare ales.
La nivel agregat, cei 465 de parlamentari încasează aproape 40 de milioane de euro anual pentru activitatea cabinetelor. Reducerea anunțată ar aduce economii de aproximativ 4 milioane de euro în fiecare an, dacă nivelul actual al cheltuielilor se menține.
Tot din 2026, subvențiile pentru partidele politice vor fi diminuate cu 10%: de la circa 284 de milioane de lei prevăzuți în bugetul curent, finanțarea ar coborî spre aproximativ 255 de milioane de lei. Măsura completează seria de ajustări anunțate pentru a limita cheltuiala publică acolo unde autoritățile consideră că impactul social este mai redus.
Șeful Guvernului a precizat că banii economisiți trebuie redirecționați către proiecte cu efect vizibil pentru comunități, precum infrastructura sau serviciile publice esențiale.
„Consider că impozitele cetățenilor trebuie să plece în investiții și nu în salariile unor oameni care nu își justifică posturile, indiferent că e vorba de o primărie mare sau una mică. Acolo unde pot fi reduse cheltuielile, de personal sau nu, peste tot trebuie făcut acest lucru”.
Măsurile au fost conturate în urma unor discuții întinse pe parcursul a patru luni la nivelul Coaliției, iar arhitectura lor urmărește să lege tăierile de performanță și de modul în care sunt structurate instituțiile. Pentru administrațiile locale, perioada de pregătire a aplicării regulilor va conta în alegerea variantei — ajustarea numărului de posturi sau a bugetului de personal — astfel încât tranziția să fie gestionată fără blocaje în serviciile oferite publicului.
