Premierul Ilie Bolojan susține că România nu poate trece, deocamdată, la moneda unică, deoarece deficitul bugetar rămâne peste plafonul acceptat la nivel european. În timp ce Bulgaria a bifat cerința esențială privind deficitul sub 3%, Bucureștiul se află încă în procesul de corecție fiscală. „Suntem într-o situație în care ne reducem deficitele”.
Oficialul a subliniat că adoptarea euro nu ține doar de voință politică, ci de respectarea unor indicatori clari, iar principalul obstacol este, în prezent, dimensiunea dezechilibrelor bugetare. Potrivit mesajului său, până când România nu va coborî sustenabil sub pragul menționat, discuția despre calendarul aderării rămâne în plan secund.
Ilie Bolojan, despre condiția aderării României la zona euro
„În ceea ce privește aderarea României la zona euro, Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Așa cum știți, România a avut în acești ani niște deficite foarte mari. Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu e pe agendă.”
Explicațiile premierului trimit direct la nevoia de disciplină bugetară și la o ajustare ordonată a finanțelor publice. După o serie de ani marcați de deficite ridicate, autoritățile mizează pe o reducere graduală, menită să readucă indicatorii în intervalele permise. În această logică, tema adoptării euro depinde de ritmul în care România reușește să stabilizeze conturile statului.
Comparativ, Bulgaria este „mai aproape” în zona criteriului fiscal, transmite Bolojan, deoarece a reușit să mențină deficitul în limitele cerute. Acest avantaj nu înseamnă, automat, trecerea imediată la euro, dar arată că Sofia a făcut pași concreți în ceea ce privește cerința-cheie legată de finanțele publice.
Mesajul lui Ilie Bolojan este prudent: câtă vreme indicatorii critici nu sunt atinși, subiectul nu intră „pe agendă”. În termeni practici, asta presupune continuarea măsurilor care să consolideze baza fiscală și să tempereze cheltuielile, cu obiectivul clar de a aduce soldul bugetar sub 3% și de a-l menține acolo în mod sustenabil.
De ce stagnează România și ce ar putea urma
Bolojan a mai arătat că tema adoptării monedei unice ar putea reveni în prim-plan în campaniile electorale din 2028, când formațiunile politice ar putea coagula un nou consens național, similar celui din anii aderării la Uniunea Europeană și NATO. Până atunci, direcția este definită de corecția fiscală, într-un mix de prudență și măsuri de consolidare care să reconstruiască spațiul de manevră bugetar.
În acest cadru, autoritățile vor urmări să mențină o traiectorie de reducere a deficitului, astfel încât discuția despre euro să se poată baza pe rezultate verificabile, nu pe promisiuni. Accentul rămâne pe predictibilitate și pe respectarea regulilor fiscale, elemente considerate de premier drept premisa oricărui pas înainte spre zona euro.
Pe scurt, perspectiva expusă de Ilie Bolojan plasează criteriul fiscal în centrul deciziei. Când va fi atinsă ținta de deficit sub 3%, tema adoptării euro poate avansa în mod credibil în spațiul public și pe agenda executivului.
„Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu e pe agendă.”
