Un sondaj recent arată că peste jumătate dintre români (53%) consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, în ciuda criticilor privind regimul său autoritar. Această percepție persistă chiar și în rândul tinerilor, care nu au trăit epoca comunistă, dar mulți afirmă că în vremea lui se trăia mai bine.
Într-un studiu desfășurat pe un eșantion larg de respondenți, 53% au spus că “îl consideră pe Ceaușescu un lider bun”, iar 43% au afirmat că l-ar vota chiar și acum, dacă ar candida. Doar aproximativ 12% au răspuns că a fost “nici bun, nici rău”, iar 25% au spus că a fost un lider rău.
Ce spun tinerii?
Un sondaj realizat printre adolescenți dintr-un oraș universitar din România arată date surprinzătoare: 44% dintre tinerii sub 20 de ani consideră că Ceaușescu a fost cel mai bun președinte al României, o poziție înaintea altor lideri post‑decembriști. Chiar dacă nu au trăit acea perioadă, idealizarea regimului comunist este prezentă în mod clar.
De ce sunt tinerii atrași de imaginea lui Ceaușescu?
- Nostalgia segmentată – Mulți tineri percep regimul comunist prin prisma unor aspecte pozitive: locuri de muncă garantate, stabilitate socială și locuințe de stat.
- Educație limitată – Lipsa unei educații istorice solide face ca tinerii să rețină doar aspectele pozitive, ignorând represiunea și limitările libertăților.
- Decepția față de sistemul democratic – Tinerii sunt adesea dezamăgiți de clasele politice actuale și percep că statul nu le oferă suficient sprijin economic sau social.
Impactul social și politic
Percepția favorabilă față de Ceaușescu răspândește discuții despre funcționarea democrației, educația civică și memoria colectivă. În timp ce unii văd în aceste date o nostalgie clară, alții consideră că este nevoie de un efort mai mare pentru a explica generațiilor tinere ce a însemnat efectiv dictatura comunistă – lipsuri severe, cenzură, teroare politică și violență institutionalizată.
Ce pot face societatea și instituțiile?
- Educație istorică adecvată – În școli, este nevoie de cursuri nu doar despre perioada comunistă, ci și despre rezistență, democrație și exemple ale gândirii critice.
- Platforme de informare online – Tinerii petrec mult timp în mediul digital. Materiale interactive despre viața de zi cu zi sub regimul comunist pot corecta idealizarea.
- Dialog intergenerațional – Discuțiile cu bunicii sau persoanele care au trăit regimul pot ajuta la conștientizarea realităților dure din acea perioadă.
Concluzie
Cifrele arată că o parte semnificativă a populației, inclusiv tinerii, au percepții favorabile despre liderul comunist Nicolae Ceaușescu. Este un semnal de alarmă: cum este perceput trecutul și ce lecții învățăm din istorie contează pentru viitor. Este un moment potrivit să întărim conștiința civic‑democratică prin educație, informare și dialog.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
