Președintele României, Nicușor Dan, a declarat recent, într-o întâlnire cu reprezentanții diasporei române din Franța, că țara noastră a intrat într-o nouă etapă — una de reconciliere între administrație și societate.
Potrivit președintelui, România dispune acum de o administrație „mai matură”, în măsură să se autoevalueze și să conștientizeze ce poate realiza. El a subliniat că, deși sunt încă provocări, au fost învățate lecțiile anului precedent.
În intervenția sa, Nicușor Dan a transmis comunității românești din străinătate — pe care a descris-o ca o „carte de vizită” a României — recunoștință pentru rolul pe care îl joacă în menținerea legăturii cu țara. A arătat că este dornic ca dialogul între cetățeni, instituții și diaspora să fie intensificat, pe teme economice, sociale sau academice.
Mai mult, președintele a acționat sugestiv: Administrația Prezidențială intenționează să devină o „interfață” — o punte de legătură — pentru toți românii din diaspora, astfel încât demersurile instituțiilor să fie mai eficiente și coerente.
Context și semnificație
- În ultima perioadă, societatea românească a evoluat — atât în plan social și economic, cât și cultural — iar îngrijorarea lui Dan este că administrația nu răspundea mereu în tandem cu aceste schimbări. El însuși a constatat un „decalaj” între ritmul în care avansează societatea și modul în care reacționează autoritățile.
- Prin mesajul său către diaspora, Dan nu doar cunoaște aportul românilor din străinătate, ci încearcă să creeze punți de colaborare — semnal clar că reconcilierea nu se referă doar la relația dintre stat și cetățeni din interiorul țării, ci și la legătura cu cei care trăiesc în afara granițelor.
- Formalizarea unui dialog continuu, în diverse domenii (social, economic, academic), ar putea duce la transformări concrete: de la politici care să reflecte mai bine nevoile reale ale cetățenilor, la o creștere a încrederii între instituții și societate.
Ce ar putea însemna „procesul de reconciliere” pentru români
- Întărirea transparenței și responsabilizării în administrație — un pas important spre reducerea distanței dintre decidenți și cetățeni.
- O mai bună reprezentare a intereselor cetățenilor, inclusiv ale celor din diaspora, prin canale clare și structurate de comunicare.
- Recuperarea încrederii — un element fundamental pentru stabilitate socială, coeziune și dezvoltare durabilă.
- Creșterea cooperării între stat, economie privată, societate civilă și diaspora, pentru proiecte de amploare și reforme autentice.
În concluzie, declarațiile lui Nicușor Dan marchează începutul unei posibile transformări: nu doar de imagine, ci una structurală, menită să reformeze relația dintre stat și cetățean. Procesul e de lungă durată, dar mesajul este clar: reconcilierea nu mai poate aștepta.
