Președintele României, Nicușor Dan, a susținut duminică, 21 decembrie, la ora 14.00, o declarație de presă la Palatul Cotroceni, într-un moment extrem de sensibil pentru sistemul judiciar. Anunțul a venit după ce șeful statului a primit de la magistrați sute de pagini de documente referitoare la problemele din Justiție și cu o zi înaintea consultărilor programate cu reprezentanții acestora. Declarațiile au fost transmise în direct de România TV.
Declarația președintelui a debutat cu un mesaj legat de semnificația zilei de 21 decembrie, marcată de începutul Revoluției din București și din alte orașe ale țării, un moment de referință în istoria recentă a României.
„Este 21 decembrie, în 1989 a început Revoluția din București și în alte orașe. Vreau să transmit recunoștina pentru cei care au ieșit sp protesteze atunci și și-au dat viața.”
Șeful statului a explicat apoi contextul declarației, precizând că discuțiile despre Justiție au devenit necesare în urma materialelor primite de la magistrați și a consultărilor programate pentru ziua următoare.
În ceea ce privește întâlnirea cu magistrații, Nicușor Dan a subliniat că participarea a fost mult mai redusă decât se anticipa, raportat la numărul mare de semnatari ai documentelor primite.
„Trei chestiuni despre justiție: prima legată de discuțiile de mâine cu magistrații. Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții, față de cei 1000 care au semnat scrisoarea. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și 20 în numele unor asociații care vor veni. În mod neobișnuit în anumite instituții s-au organizat ședințe în 22 decembrie, au existat mesaje de influențare, indimitare. Mulți mi-au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, de teamă să nu există repercusiuni.”
Președintele a explicat că, în cazul în care vor apărea acuzații directe și asumate public, acestea vor fi discutate într-un cadru transparent, printr-o nouă întâlnire.
„Dacă mâine se vor face acuze, orice acuze care să vizeze pe cineva din sistem, va fi o altă întâlnire publică. Există opinia că actuala situație din sistremul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au întâmplat acum 20 de ani, orice vrea să reclame asta s-o facă public.”
Nicușor Dan a oferit detalii și despre volumul impresionant de documente primite de la magistrați, precizând că este vorba despre aproximativ 2.000 de pagini, dintre care a reușit să parcurgă deja o mare parte.
„Am adus toate documentele primite de la magistrați. Sunt cam 2.000 de pagini. Am citit cam două treimi. În cele ce s-au scris sunt mai multe tipuri de chestiuni: sunt propuneri interesante despre cum să se operaționeze procese din justiție. De exemplu, un procuror scrie că pentru infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește, în loc ca procedura să”
Referindu-se la modul de organizare a întâlnirilor, președintele a explicat că a decis schimbarea formatului inițial, din cauza unor propuneri considerate nepotrivite.
„Am ajuns la propuneri nepotrivite… să vină pe rând, să nu se intersecteze, colegii mei să-i preia din benzinării, să-i aducă la Cotroceni… Prin urmare, am decis ca mâine la ora 10.00 vom, face o discuție publică cu cei care își asumă public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private vor fi reprogramate. Nu va fi mâine.”
Șeful statului a subliniat că, în acest moment, documentele conțin sesizări și acuzații, nu fapte dovedite, iar verificarea acestora va necesita timp.
„Nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări a căror veridicitate trebuie constată pe bază de probe, într-un proces care poate să durere. Sunt semnalate chestiuni foarte grave, cu privire la sistemul de justiție.”
Nicușor Dan a prezentat și principalele tipuri de probleme reclamate de magistrați, care vizează promovările, delegările, detașările și activitatea Inspecției Judiciare.
„Sub rezerva dovedirii acestor fapte, ni se sesizează că sunt oameni în sistem în corpul magisțraților care nu promovează pentru că au avut opinii critice față de CSM, conducerea instanței.
Aceeași chestiune față de delegare și detașare, în care ni se semnalează că e o măsură arbitrară. Inclusiv cazuri în care se detașează încrucișat. De asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.”
Concluzia generală desprinsă din aceste sesizări este una extrem de gravă, potrivit președintelui.
„În esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele este că există o categorie de magistrați membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea de multe ori diascreționară a acestui grup de persoane.”
Președintele a menționat explicit și acuzațiile legate de promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Se spune asta cu subiect și predicat, inclusiv promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție, și nu pe criterii de profesionalism.”
În opinia sa, problemele semnalate se împart în două mari categorii: cele care țin de legislație și cele recurente, legate de modul de organizare internă a instanțelor.
„Sunt două tipuri de probleme: probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm pe legile justiției, va fi o discuție scurtă. Trebuie să ne concentrăm pe chesituni care sunt recurente: cine face parte din colegile de conducere a instanțelor și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulate.”
Nicușor Dan a reiterat că toate cele prezentate sunt acuzații care urmează să fie verificate.
„Tot ce am spus și se regăsesc în aceste materiale sunt acuzații, sesizări, nu sunt fapte. O să facem verificări pentru cele sesizate – o să ia mult timp. Dar cred că situația în care suntem este gravă prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar.”
Unul dintre cele mai importante anunțuri a fost legat de intenția președintelui de a iniția un referendum în rândul magistraților.
„Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului juridiar? Dacă magistrații, în majoritatea lor, spun că CSM reprezintă interesul breslei, nu publicului, atunci va pleca de urgență.”
Cu o zi înainte, Nicușor Dan anunțase pe Facebook că a primit sute de pagini de materiale de la magistrați și că urmează să le analizeze.
„Aşa cum am promis, le parcurg în acest weekend, iar la finalul zilei de luni voi reveni cu concluzii, după discuţiile cu cei care s-au înscris în audienţă. Consultările de luni vor avea loc în mai multe runde de discuţii: atât cu grupuri de magistraţi care doresc să participe împreună, cât şi individual, cu cei care au solicitat explicit acest lucru în e-mail.”
Președintele a precizat că jurnaliștii nu vor avea acces la discuțiile cu magistrații, pentru a le proteja confidențialitatea.
„Concluziile le voi face publice la finalul zilei în cadrul unei conferinţe de presă. În paralel, colegii mei lucrează la o sinteză a documentelor primite, pe care o vom publica mâine (n.r. – duminică), fără a dezvălui identitatea expeditorilor”.
Contextul acestor consultări este amplificat de investigația realizată de Recorder privind problemele din Justiție și de reacțiile generate de documentul semnat de sute de magistrați. Totodată, în Monitorul Oficial a fost publicată decizia privind înființarea Comitetului pentru revizuirea legislației din justiție.
În final, Nicușor Dan a anunțat și o decizie importantă privind atribuțiile prezidențiale în raport cu Curtea Constituțională.
„Această clarificare a fost făcută în urma sesizării mele, în cadrul căreia Curtea Constituțională a admis obiecția și a declarat neconstituțională o lege privind reorganizarea unor unități de cercetare”, a conchis președintele.
Potrivit șefului statului, această decizie reprezintă o revenire la practica constituțională de dinainte de 2018 și întărește rolul Președintelui României ca garant al respectării Legii Fundamentale, într-un moment în care Justiția se află sub o presiune fără precedent.
