Nina Iliescu, soția fostului președinte Ion Iliescu, a fost timp de zeci de ani o prezență discretă în peisajul public din România. A preferat să stea departe de luminile reflectoarelor și să se dedice vieții de familie, susținându-și soțul din umbră. Odată cu înaintarea în vârstă a lui Ion Iliescu și apropierea inevitabilă a unui moment dureros, mulți români se întreabă ce statut legal și financiar îi revine Ninei Iliescu după dispariția soțului său.
Subiectul este de interes public, având în vedere rolul istoric al lui Ion Iliescu, primul șef de stat al României post-comuniste, care a beneficiat de privilegii stabilite prin lege. Se ridică întrebări legate atât de partea oficială și ceremonială, cât și de pensia de urmaș sau de eventualele drepturi succesorale ale Ninei Iliescu.
Calitatea Ninei Iliescu ca soție a unui fost președinte al țării
Legea nr. 406/2001, care reglementează drepturile acordate foștilor președinți ai României, prevede anumite beneficii indirecte pentru soțiile acestora, atâta timp cât fostul demnitar este în viață. Acestea includ, în general, măsuri de protecție și asistență oferite de stat, dar nu conferă automat drepturi directe.
Odată cu decesul fostului șef de stat, situația juridică a Ninei Iliescu se modifică. Drepturile garantate până atunci dispar sau se diminuează semnificativ, iar sprijinul oferit de instituțiile statului devine mai restrâns.
Pensia de urmaș posibilă pentru Nina Iliescu
Conform Legii nr. 263/2010, privind sistemul public unitar de pensii, văduva unui beneficiar de pensie poate primi o pensie de urmaș, care poate ajunge până la jumătate din pensia soțului decedat, dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de lege.
În cazul Ninei Iliescu, aceste criterii sunt întrunite: a depășit vârsta standard de pensionare, a fost căsătorită legal cu Ion Iliescu timp de peste șase decenii și nu există obstacole legale pentru acordarea pensiei. Dacă fostul președinte încasa o pensie specială sau o indemnizație de fost demnitar, Nina Iliescu poate primi 50% din aceasta. Dacă deține și o pensie proprie, poate alege varianta mai favorabilă.
Moștenirea averii lui Ion Iliescu
O componentă importantă este și cea a moștenirii. Codul Civil prevede că soțul rămas în viață este moștenitor rezervatar și are un drept garantat la o parte din patrimoniul celui decedat.
Ion Iliescu nu are copii, iar părinții săi sunt decedați. În lipsa altor rude apropiate, întreaga avere poate reveni Ninei Iliescu. Totodată, bunurile acumulate pe durata căsniciei sunt considerate bunuri comune, iar o parte dintre acestea îi aparțin de drept.
Dacă fostul președinte a lăsat un testament, atunci împărțirea averii se va face în baza dorinței acestuia, dar soția sa nu poate fi exclusă complet din moștenire, conform legii.
Ceremonialul oficial pentru soția îndoliată a unui fost președinte
Decesul unui fost președinte al României este urmat de funeralii cu onoruri militare, organizate cu sprijinul Administrației Prezidențiale și al Ministerului Apărării Naționale. Soția acestuia are un rol clar în cadrul evenimentelor, beneficiind de protecția oferită de stat în acea perioadă.
Totuși, după încheierea ceremoniei, legislația română nu prevede un tratament special pe termen lung pentru văduva unui fost președinte. Poziția sa în societate rămâne una simbolică, iar orice sprijin în plus ar putea veni doar prin măsuri speciale sau propuneri legislative punctuale.
Istoria arată că, în cazurile altor demnitari decedați, soțiile acestora nu au primit beneficii suplimentare în afara pensiei de urmaș și a cotei legale din moștenire.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
