Premierul Ilie Bolojan intră din nou în centrul unui val de critici, după ce Guvernul a decis ca, și în 2026, fondul de burse pentru studenți să rămână înghețat la nivelul stabilit în decembrie 2025. Măsura este justificată de Executiv prin nevoia de control al cheltuielilor, însă în mediul universitar este percepută ca o nouă lovitură pentru tinerii care depind de sprijinul financiar al statului.
Decizia vine într-un context deja tensionat în zona Educației, după demisia fostului ministru Daniel David, ale cărui măsuri privind bursele au stârnit nemulțumiri și proteste. Între timp, Ilie Bolojan a rămas și în postura de ministru interimar al Educației, ceea ce a amplificat presiunea publică asupra sa, mai ales în condițiile în care organizațiile studențești au cerut discuții directe pe tema finanțării și facilităților.
Ce îi irită cel mai mult pe studenți este contrastul dintre evoluția salariului minim și “blocarea” burselor. Pentru anul universitar 2025–2026, acordarea burselor (în special a celor sociale) se raportează la venitul net pe membru de familie, plafonat la nivelul salariului minim net, calculat din salariul minim brut de 4.050 lei (în vigoare din 1 ianuarie 2025). În același timp, coaliția de guvernare a stabilit majorarea salariului minim brut la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, ceea ce, în mod logic, ar fi putut duce la o recalibrare a burselor în anul universitar următor.
Cu toate acestea, Guvernul a transmis clar că păstrează fondul de burse la nivelul precedent. Formula anunțată public spune că, în 2026, atât costul standard pentru fondul de burse și protecție socială, cât și valoarea burselor rămân la nivelul lunii decembrie 2025.
În universități, reacțiile au apărut imediat, pentru că înghețarea fondului nu înseamnă doar “aceleași sume ca anul trecut”, ci și riscul ca, pe fondul scumpirilor și al creșterii costului vieții, sprijinul real să valoreze mai puțin. Mai mult, studenții se tem că păstrarea aceluiași buget, în condițiile în care numărul de beneficiari și nevoile sociale pot fluctua, ar putea duce la criterii mai dure sau la o concurență și mai mare pentru bursele disponibile.
Nemulțumirea a fost rezumată acid de un student din București, care a comentat că schimbarea de la Minister nu a adus o relaxare, ci doar o continuitate a deciziilor nepopulare: „Am scăpat de «dracu’» și am dat de «ta-su’»”, aluzie la faptul că, în percepția lui, după episoadele tensionate din perioada anterioară, a urmat o măsură la fel de dură.
În următoarele săptămâni, miza se mută pe presiunea publică și pe felul în care Guvernul va explica această înghețare: ca soluție temporară de austeritate sau ca o politică de durată. Pentru studenți, însă, mesajul imediat este simplu: într-un an în care cresc prețurile și se schimbă pragurile economice, bursele rămân pe loc.
