Un document oficial semnat de Vladimir Putin fixează o direcție explicită pentru teritoriile ucrainene ocupate după 2022: intensificarea rusificării și integrarea lor deplină în Federația Rusă până în 2036. Textul, prezentat ca o strategie de stat, urmărește remodelarea identității civice și a peisajului lingvistic, obiectiv care provoacă neliniște la Kiev și în numeroase capitale occidentale. Potrivit relatărilor internaționale, planul creează un cadru prin care autoritățile de la Kremlin încearcă să standardizeze răspunsurile instituționale, educaționale și culturale în noile regiuni ocupate.
Planul Kremlinului până în 2036
Documentul intitulat „Strategia de politică națională a Rusiei până în 2036” fixează o țintă centrală: ca până la finalul perioadei, 95% din populație să se identifice drept rusă, cu accent pe extinderea utilizării limbii ruse în regiunile anexate. În logica oficială, integrarea administrativă și demografică a acestor teritorii este prezentată ca un demers de „restabilire” istorică.
Strategia se sprijină pe formulări explicite din textul semnat de Putin:
„a creat condiţii pentru restabilirea unitaţii teritoriilor istorice ale statului rus”.
În același pachet, autoritățile anunță combaterea influențelor externe considerate ostile, inclusiv prin instrumente de supraveghere a coeziunii sociale. Indicatorul-cheie este consemnat tot în strategia oficială:
„nivelul identitaţii civice ruse generale (conştiinţa de sine civică) – nu mai puţin de 95%”.
Coerent cu această linie, Moscova reia justificările avansate încă din februarie 2022, când Putin a invocat obiectivele de „demilitarizare şi denazificare” ale Ucrainei și protecția vorbitorilor de rusă de „discriminări flagrante”. În toamna aceluiași an, Rusia a anunțat anexarea regiunilor Donetsk, Luhansk, Herson și Zaporojie, în pofida faptului că nu deține control militar total în toate aceste zone. Mișcarea a fost respinsă pe scară largă la nivel internațional, iar anexările nu sunt recunoscute de statele democratice, deși la Moscova ele sunt descrise drept teritorii „istoric rusești”.
Reacții și mize pentru Kiev
Pe fondul discuțiilor diplomatice, președintele Volodimir Zelenski a transmis că „Kievul este pregătit să facă să avanseze un plan susținut de SUA” pentru oprirea războiului. În același timp, conducerea de la Kiev rămâne prudentă față de riscul ca negocierile să se transforme într-un acord pe termenii Moscovei, ceea ce ar include concesii teritoriale. Poziția publică a Ucrainei rămâne neschimbată: nu acceptă cedarea de teritorii ocupate ilegal.
În plan intern, Ucraina subliniază că, din 1991, limba ucraineană este singura limbă oficială, iar acuzațiile ruse privind tratamentul vorbitorilor de rusă sunt negate categoric. Totuși, Kremlinul insistă că după protestele din 2014 „ideologia neonazistă a pătruns în viața publică ucraineană”, justificare folosită recurent în retorica de război.
Prin noul cadru strategic, autoritățile de la Kremlin anunță măsuri împotriva „eforturilor statelor străine neprietenoase de a destabiliza relațiile interetnice și interconfesionale și de a crea o divizare în societate”. Textul stabilește că documentul va intra în vigoare în ianuarie, iar obiectivele legate de identitate, limbă și educație vor fi urmărite în regiunile considerate „integrate”.
Din perspectiva aplicării concrete, strategia prioritizează extinderea rusificării în administrație, școală și spațiul public, cu accent pe simboluri, narațiuni istorice și utilizarea limbii ruse ca element de coeziune. În teren, aceasta se suprapune realității militare din estul și sudul Ucrainiei, unde controlul este mixt, iar infrastructura civilă a fost grav afectată de confruntări.
Strategia rămâne ancorată în obiective măsurabile, inclusiv ținta 95% pentru „conștiința civică rusă generală”, ceea ce indică monitorizarea rezultatelor prin instrumente instituționale menite să arate ritmul integrării declarate până în 2036.
