Neurochirurgul Leon Dănăilă atrage atenția asupra unor alegeri din farfurie care pot afecta sănătatea cerebrală. Deși par „inofensive” sau familiare, trei tipuri de alimente din dieta multor români pot sabota memoria, concentrarea și starea generală: zaharurile, grăsimile saturate și un consum excesiv de pește (mai ales speciile mari, cu încărcătură de mercur). Mesajul medicului este unul practic: informația și moderația fac diferența.
Trei alimente frecvente, cu efecte dăunătoare asupra creierului
În centrul avertismentului se află zaharurile și grăsimile saturate. Acestea din urmă se regăsesc în grăsimi solide precum slănina, untul și untură—produse pe care mulți le consumă regulat. Spre deosebire de ele, grăsimile nesaturate—din uleiuri vegetale presate la rece sau din pește—sunt considerate opțiuni mai potrivite, când sunt încorporate echilibrat într-o dietă variată.
„Zaharurile sunt foarte periculoase pentru organism. Grasimile la fel sunt foarte periculoase. Grasimile saturate, ce inseamna grasimi saturate? Simplu: grasimile care sunt solidificate: slanina, untul, untura.
Si sunt si cele polinestaurate: uleiuri care sunt mai benefice si mai bune de consumat. Si sunt si grasimi de peste care sunt la fel indicate pentru a fi consumate”
În practica de zi cu zi, asta se traduce prin a limita dulciurile concentrate, băuturile îndulcite și excesele de produse cu grăsimi saturate, și prin a orienta farfuria către surse bogate în acizi grași nesaturați (uleiuri vegetale de calitate, pește gras în porții potrivite). Un meniu astfel echilibrat reduce presiunea metabolică și susține funcțiile cognitive.
Peștele: beneficii reale, dar și risc de mercur la consum exagerat
Peștele rămâne o sursă valoroasă de acizi grași omega-3; totuși, excesul—mai ales din specii mari—poate crește expunerea la mercur. Avertismentul vizează cantitățile prea mari consumate frecvent, care pot duce la probleme serioase.
„Si carnea de peste care poate fi consumata. Dar nu prea mult. Pentru ca pestele, in special, pestele mare este intoxicat acum cu mercur. Si daca unii mananca cantitati foarte mari de peste nu e bine. Nu e bine prin faptul ca fac aceasta boala a hidrarismului, se intoxica cu mercur.”
Astfel, recomandarea implicită este de a alterna speciile de pește și de a evita porțiile mari și repetate din pești prădători de talie mare. În același timp, grăsimile polinesaturate din pește rămân utile atunci când sunt integrate cumpătat.
„Deci cel mai bine este sa mananci din toate cate putin. Sa nu te ridici niciodata de la masa satul. 70-80%, atat trebuie. Nu sa spui ca nu mai incape in mine nimic”
Moderația înseamnă porții controlate—aproximativ 70–80% din sațietate—și varietate. Un cadru simplu de orientare: reduceți zaharurile și grăsimile saturate, alegeți mai des uleiuri vegetale și grăsimi din pește, iar peștele consumați-l ponderat, cu grijă la speciile mari.
