După un început de săptămână cu valori mai blânde, specialiștii ANM avertizează că vremea își va schimba din nou registrul. Începând de vineri, 6 martie 2026, temperaturile în multe zone ale țării vor coborî, apropiindu-se de mediile climatologice în est și nord-est, în timp ce în restul regiunilor se vor menține ușor peste normal doar pe termen scurt. Diminețile și nopțile vor favoriza apariția de ceață, pe arii restrânse.
Revin ninsorile în România
Potrivit estimărilor, episoade de ninsoare sunt așteptate în a doua parte a lunii martie. Proiecțiile indică faptul că ultimii fulgi ar putea apărea în intervalul 15–16 martie 2026, odată cu o scădere vizibilă a temperaturilor. Spre mijlocul lunii, sunt prognozate valori negative în mare parte din țară, inclusiv în Capitală, mai ales pe timpul nopții.
Unul dintre semnalele clare ale răcirii este dat de minimele estimate în zonele depresionare și pe dealurile din vest, unde se pot atinge până la -7 grade Celsius. În același timp, precipitațiile rămân puține în primele zile ale intervalului, astfel încât ploi importante nu sunt anticipate imediat.
„Masa de aer rece încă mai stă lângă țara noastră. Răcirea se va resimți la valorile din timpul nopții, vor atinge pragul de ger. Până atunci vom avea temperaturi peste cele normale pentru această perioadă, însă în sud și est rămân negative, în depresiuni și dealurile de Vest ne așteptăm la minus 7 grade. Ploile vor lipsi”, a declarat meteorologul Oana Păduraru.
În consecință, perioada imediat următoare va alterna între zile cu valori relativ blânde la amiază și nopți reci, cu risc de polei localizat în zonele predispuse la ceață persistentă.
De ce primele zile de martie au fost reci și mohorâte
Deși prognozele de la finalul iernii sugerau că prima lună de primăvară poate aduce maxime de până la 18 grade Celsius, debutul lui martie a fost rece și închis în multe regiuni. Explicația ține de o inversiune termică accentuată, generată de un blocaj anticiclonic de durată și presiune atmosferică ridicată.
România s-a aflat sub influența dorsalelor asociate cu Anticiclonul Azoric și cu un nucleu de înaltă presiune din estul continentului. Aerul a avut mișcări descendente, ceea ce a comprimat și a stabilizat stratul inferior al atmosferei. În aceste condiții, curenții verticali au fost inhibați, iar amestecul aerului cu straturile superioare s-a produs greu. Efectul: nori joși persistenți, ceață groasă în zonele joase și diferențe mari între temperaturile de la sol și cele din altitudine.
Acest tipar sinoptic explică de ce, deși la altitudini moderate aerul a fost mai cald decât valorile obișnuite ale perioadei, la nivelul solului s-au menținut temperaturi modeste, uneori chiar negative dimineața. Pe măsură ce masa de aer rece se repoziționează și circulația atmosferică se reconfigurează, episoadele de ninsoare își pot face loc temporar până la mijlocul lunii.
Pentru zilele următoare, este util ca cei care circulă pe timp de noapte sau dimineața devreme să ia în calcul vizibilitatea redusă și posibile depuneri de chiciură pe drumurile secundare, iar în zonele de munte echiparea de iarnă rămâne necesară odată cu revenirea precipitațiilor sub formă de lapoviță și ninsoare.
