Comisia Europeană a decis, joi, 11 decembrie, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de legislația UE privind monitorizarea calității aerului înconjurător. Decizia survine în urma unor proceduri de infringement îndelungate, în care Comisia a constatat că autoritățile române nu au remediat deficiențele semnalate de ani de zile.
Concret, Executivul european arată că rețeaua națională de monitorizare a calității aerului este neconformă cu cerințele directivei UE, fiind insuficient de extinsă, cu prea puține stații și date care nu sunt complete sau fiabile pentru mai mulți poluanți majori (particule PM10 și PM2,5, dioxid de sulf, oxizi de azot, benzoapiren etc.).
Aceste norme de monitorizare sunt stabilite în Directivele UE 2008/50/CE și 2004/107/CE privind calitatea aerului înconjurător, care impun fiecărui stat membru să asigure un sistem adecvat de măsurare, raportare și evaluare. Fără date solide, autoritățile nu pot implementa politici eficiente de protejare a sănătății populației și a mediului.
📌 Istoric al procedurii: România a primit o scrisoare de punere în întârziere din partea Comisiei în 2017, urmată de un al doilea avertisment în 2019 și de un aviz motivat în 2023, dar modificările necesare nu au fost complet finalizate. În consecință, CE a considerat că lacunele persistente justifică sesizarea Curții de Justiție.
În urma trimiterii dosarului la CJUE, România riscă sancțiuni financiare dacă Curtea va constata încălcarea obligațiilor UE și nu vor fi adoptate măsuri corective rapide.
